Untitled - upload.wikimedia....

AGAPIOASA 27 AGEMLER
Agäpioasa (ungureste Gyepeczepatak),
"fria, jud. Bacan, pl.
Muntelur, c. Brusturoasa, care
vine din Ardeal, curge de la N.
la S. pe granitA, unde se incarel
cu plrliasul Lupul si se
scurge d'a st. in pirlul Sula,
dupl un curs de 3100 m.
AgfiricioaeI (Valea-.), v. Popestilor
(Valea-), com. Miclesti, pl.
Crasna, jud. Vasluia.
Agästin, plasa Munteld,
jud. Bacla, care curge prin c.
ComAnesti si se varsl in riul
Trotusul.
Aga§ul, com. rur., pl. Muntelur,
jud. Baca'a, la o dista* de 8o
kil, de cap. jud.; infiintatl In 5
Februarie 1893, cu cAtunele Cotumba,
AgAsul, Sulta si Goioasa,
ce tineaa mar inainte de c.
Brusturoasa.
Agfi§ul, sat, pl. Muntelur, jud.
Bacla, al com. Agasul, situat
de-a st. Trotosulur, si pe piriul
Cu acela.sT nume, la poalele muntelur
Pietrosul si la o depArtare
de 4237 m. de cAt. Sulta.
Are 4 circiumr, I moarA si 4
fergstrare. Capr de fam. sunt 69,
suflete 378. Animale sunt : 19
car, 246 vite cornute, 49 porcr
si 81 capre. In vechime era renumit
pentru fabricarea brinzeturilor.
Aga§ul, vto,sie, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. AgAsul, aproxim.
de 15150 hect., proprietar Eug.
Ghica. Pe aceasti mosie se afll
pAdurea Pietrosul. Aci sunt 5
ferlstrare care dan multa cherestea
de brad si molift.
Agàul,phig, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. Aggsul, care izvoreste
din locul numit Agaia, de
pe muntele Pietrosul ; se varsA
d'a st. In Trotus, avind o lungime
de 9 kil.
Agä§ul, vale, jud. Bacla, plasa
MunteluI, c. Aggsul, pe teritoriul
satulur cu acelasT nume, In
care curge piriul ce-I poartA
numele.
Agemler, com. rur., putin insemnatl,
asezatä in partea centran
a jud. Constanta, la 42 kil. spre
V. de orasul Constanta, capitala
districtuluI, si in partea nordicà
a plIsir Mangalia, la 35 kil.
spre N.-V. de orAselul Mangar
lia, resedinta er.
Se märgineste la miazl-noapte
Cu comunele: Copadin (pl. Constanta
i Biulbiul (pl. Medjidia),
la miazd-zi cu com. Enghez, la
rAsárit cu com. Osmancea si la
apus cu comunele Kazil-Murad
si Carabact (pl. Medjidia).
Relieful solulur e accidentat
de culmea Enghez cu ramificatiile
sale ; principalele dealurr
carT o brAzdeazg. sunt : Culac-
Bair cu virful Sofular (128 m.),
la S.-V., Chedreanu (130 metri),
prin interior; trzun-Bair cu
ful Caugagi (150 m.), la N.-
Vest ; Arabi-Iuk-Bair Cu virful
Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi-
Alciala (128 m.) si Ciobanisa-
Bair, cu virful Copadin (123 m.)
la N.; Edil-Chioi-Tepe (130 m.)
la S -E. ; toate aceste dealurr
sunt acoperite de finete si semAndturr.
Movile sunt putine
farä insemnatate, fiind micr
tiniind a dispare.
Hidrografia este mar slab reprezentatà
ca orografia , cAcT
ape curgAtoare in adevAratul
sens al cuvIntulur nu existA, ci
numar niste vAT carT contin apl
toamna i primAvara dupa topirea
zApezilor ; aceastl usclciune
trebue atribuitl lipser de
pldurr, carT Intretin umezeala.
Principalele vAT sunt: Sofular, ce
trece prin satul Sofular la V.,
Musur-Cuiuk la S.-V., adiacentA
pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.-
V., Agemler ce trece prin satele
Agemler i Ciobanisa, si
valea Canara-D ere la rAsArit.
Suprafata totall a com. este
de 1985 hect. din carr 72 hect.
ocupate de vatra satulur cu grAdinele
si cu 66 case, restul de
1913 hect. impArtit futre stat
cu proprietarir carr aa 1553 h.
locuitorir ce posedl 360 hect.
Clima com. este excesiva, nefiind
adApostitl nicr de dealurr,
nicr de pAdurr ; verile sunt arzAtoare
si ernile aspre ; vintul
de N.-E. predomina; maladiile
o bintue des; ploae in cantitate
putinl.
CAtunele carT o compun sunt
tren Agemler, resedinta, in partea
räsariteanl, pe valea Agemler,
'filtre dealurile Ciobanisa-
Bair la N., Edil-Chioi la S.; Ciobanisa,
in partea centran, la I00
m. spre N.-V. de precedentul,
resedinta, pe vAile Agemler
Canara-Dere, tare dealurile Ciobanisa
la N. si Chedreanu, la
miazA-zi ; Sofular in partea sudvesticl
a comuner, la 4 kilom.
spre S.-V. de resedintd, pe valea
Sofular intre dealurile Cular-
Bair la apus, Chedreanu la N.
Casicci la E. Aspectul lor
n'are nimic caracteristic.
Populatiunea com. este urmltoarea
: 74 fam. cu 353 sufl.,
ImpArtitd ast-fel :
DupA sex 189 bArbatr, 164
femer.
Dupl stare civill : 205 necasAtoritr,
144 cAsAtoritr si 4
valuvr.
Dupl. instructie: 5 t.it carte,
348 nu stiu.
DupA cetAtenie : 280 cetAtenr
rominr, 73 supusT strAinT.
Dup5. religie : 15 ortodoxf,
79 catolicr si luteranT, 259 mahometanT.