Untitled - upload.wikimedia....

AGAPIA-VECHIE 26 AGXPIOAIA
cu opa foarte limpede (careia
calgtoriT iT zic i lacrima virgineT),
izvoreste din infundatura
ramurilor muntilor Mägura, c.
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul,
putin mar catre apus de manastirea
Agapia-din-vale; curge aproape
in hule dreapta spre rdsarit,
udind mandstirea Agapia
(pe partea despre miaza-zi a er)
satul Agapia (pe partea despre
miazá-noapte) in dreptul ca.ruja
esind din strimtoarea muntilor,
primeste pi-tul Filiorul (pe
dreapta), traverseaza apoT soseaua
judetiand Piatra-Neamtu
intre kil. 32-35, varsindu-se in
piriul Topolita (pe dr.), in fata
satuluT Topolita si a soseleT comunale
vecinale, ce duce din c.
Cracloani prin satele
-Topolita -Humulesti, dupa
un curs de 13 kil. socotit din
vîrful obirsier sale.
Agapia-Vechie, miindstire de
calugarite, in jud. Neamtu, (v.
Agapia-din-deal, mänastire).
Agaton, ruitte de bis. sapata in
seinca m. Crucea-SpataruluT, in
fata fostuluT schit de maicT Sf.
George, jud. Buzati. Are 5 m.
lungime si 4 latime. Partea de
stined, care acopere altarul, sta
inca, iar aceea care acopere restul,
s'a daramat. Stranile sunt sapote
in piatra, ale caror urme
se Arad numaT la paretele drept.
In altar, d'asupra proscomidieT,
se poate citi inca aceasta inscriptie:
«Pomenirea Neagoe Basarab.
«Pomenirea arhiepiscopuluT
Dosifteiti.
«Pomenirea monahier Teodora.
«Ponenirea monahuluT Agaton.»
Pe fereastra de E. a altaruluT
se gaseste o inscriptie posterioara
fondarel bis., din care se
mal citeste : «Florica . 7245»
(1737). La usa intrareT se Arad
resturT dintr'o inscriptie, devenid.
indescifrabila. Traditia zice
ca. acea inscriptie, daca se citea
de la dreapta spre sango., arata
locul unde se afla ascunsa o
mare comoard ; iar de la sanga
spre dreapta, arata pe fondatorT.
Comoara s'a gasa in 1865,
de niste caldtorT austro-ungarT,
intee grota, ce era sapata sub
biserica si a carel' gura era astupan
Cu o mare piatra. Starita
de la Sf. George conserva
acum lada in care a fost 'castrata
comoara. E probabil ca aci
fi fost unul din cazurile despre
care vorbeste incai in a sa
cronica. (Cronica, vol. III, pag.
53. Ed. II).
Din obiectele sacre ale acestel
bisericT n'a ajuns pana la
noT de cit o icoana., care se afla
la pardsitul schit Fundaturile.
Agaua, atun, pendinte de comuna
Stancuta, plasa Balta, judetul
Braila, situat pe malul verige!
Stoenesti. Se invecineste
la E. cu Dunarea-Vechie, la V.
cu ezerul Zatna. Are ioo suflete,
22 familiT. Acest catun a
suferit multe pradaciunr din partea
Cerchezilor, In timpul razboluluT
dintre RusT .si TurcT, de
la 1877.
Agapieni, sat, in com. Pipirig,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu
; este asezat intre culmile
despre E. al muntelur Cotnarelul
si a ramurelor carT se detaseaza
din muntele Halanca
(Halesia), i muntiT marginal
jud. Suceava, pe mosia statuld
MuntiT.
Vatra satuluT are o intindere
de 14 hect., 30 ariT; cu marginea
teritoriulur säü formeaza hotarul
jud. Suceava, megiesindu-se
cu satele Tarateni, Cujbeni,
Pluton si Dolhesti din aceeasT
com. (Pipirig).
Populatiunea sa se ridica la
104 sufl. sati 18 fam., carT se ocupa
mar cu searna cu cresterea
vitelor.
Terenurile acestuT sat fiind de
formatiune muntoasä i impropriT
agricultureT, locuitorir IT-au
angajat pamtntuff pentru cultivare,
in afará de raionul com.,
adicä tocmaT prin com. Pastraveni,
Timisesti, etc.
Numárul contribuabililor 18.
Numarul vitelor se urca la
831 capete, dintre carT : 22 bol,
14 yac!, 700 01, 20 cal, 30 rtmatorT
si 45 vite miel cornute
(vitef, juncT, etc.).
AgApieni, deal, linga satul cu a
sa numire in jud. Neamtu ; se
detaseaza din ram. Cotnarelul,
indreptindu-se in direct. N.-S.-E.
LocuitoriT zic Agapchieni.
Ag5pieni, pi« in c. Pipirig, pl.
de Sus-Mijlocul ; izvoreste din
ramurele muntilor Cotnarelul, in
partea hotaruld jud. Suceava,
curge pi-in satul Cu a sa numire
in jud. Neamtu, paralel
cu drumul natural ce uneste
acea localitate cu satul Cujbeni,
si se varsa pe partea stinga a
plr. Ozana.
AgApioaia, pilla, in plaiul
nie, jud. R.-Sarat, izvoreste din
culmea Cimpulungeanca, virful
Goicel, uda com. Valea-Salciel
In partea de apus, de la V. la
E., si se varsa in riul C11114111, pe
dreapta luT, mal jos de catunul
Valea-SalcieT, dupa. un curs cam
de 6 kil.
Agäpioaia, vale, in plaiul Rimnic,
com. Valea-SalcieT, jud.
rat, in partea de apus a el, pe
fundul careia curge piriul Agápioara.