Untitled - upload.wikimedia....

AGAPIA 25 AGAPIA
Jumatate din mosia Brosteni,
din jud. Botosani, de schim.
Asineta *tirbatoaia, la 1836.
Biserica Cuvioasa Paraschiva
din IasT, de Vornicul Vasile
Rosset ; etc.
Podgorir (vil) : 20. La Nicoresti,
12 pogoane de vie, date
de Catinca Bogdaneasa.
La tifesti, 12 pog., de
logoatul Gheorghlta Sturdza.
La DragasenT, 3 pogoane,
de Efrem i Ioana.
La Cruel, 12 pogoane, de
Constantin Buca.
La VisanT, io pogoane,
de Lascarache Rosset, Biv vel
Vistiernic.
La Ursoiti, 3 pogoane, de
Elenca Palade.
La Cotnari, 3 pogoane, de
Scarlat Gr. Radu.
La Cotnari, 12 pog., de
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc.
Case: Mar multe dughene
In lag.
Manastirea Agapia prin pozitiunea
ei pitoreasca., frumoasä
strategica in acelas timp, fiind
imprejmuita de trer partl cu
muntl acoperitr cu imense padurT
de brazT, dar maT cu seamä
prin multele bogatir i veniturr
ce poseda, de multe orl si-a atras
privirile diferitilor navalitorI,
si in multe findurT a fost
ocupata si pradati de osti. De
una din acele ocupan l scrie I.
Neculcea ea' s'a intimplat in al
6-lea an al DomnieT luT C. Cantemir
(intre 1689-1693), navAlind
LesiT, cu craiul lor Sobieski, in
ara; iar la intoarcere a lasat ostr
In tetatea NeamtuluT, Suceava,
Secul, manastirea Armeneasca,
Agapia, ampu-Lung i Hangul
(v. «Vieata luT C. Cantemir» de
I. Neculcea). De altele jata urmatoarea
marturie :
«Adica Ieromonahul Egumen
Teofan, cu tot soborul de la sf.
manastire Agapia, scriem flor
64042. Mareie Dtationar GeogrOo.
top' marturisind cu acest zapis
al nostru, fiind sf. manastire Agapia
lipsita, si de multe ostI
straine stricata, i noT ne-avind
de unde sa dam, sA putem a ne
sindrili sf. manästire scos'am
un sat vinzator, anume orcani,
ce sunt la tinutul OrheiuluT, cu
vatra de sat si cu veciniT, i cu
locurT de helested l cu sandnic
Inteapa NistruluT, ca sa se afle
cine-va sA ne faca plata pe acel
sat, s'a ne putem ridica nevoile
noastre. Aflatu-s'ad dumnealuT
Duca, marele vistiernic i ne-ad
facut noua plata deplin pe acel
sat, carele serie mar sus orcani,
la tinutul OrheiuluT, drept
Soo de Id batutT gata, $i ne-a
facut dumnealur deplin plata in
minele noastre, de'naintea parintelur
Episcopulul Serafim de
Hui. i nor tij, pentru mal multa
credinta, am iscalit, i pecetea
sf. mandstirT noT am pus ca
se stie. Ghenar 7181» (1673).
(V. asemenea Tirgul-Neamtu).
Manästirea Agapia a servit
de azil monahilor (calugarY),
pana la 1803; in acest timp irisa
mitropolitul Veniamin Costachi,
vazind reaua tntocmire, precum
maT cu seama si unele fapte din
vIeata particulara a unor monahT,
i-a strämutat pe totI (15 cttf
eraù'), d'indu-T sub ascultarea egumenilor
de la alte manastirT
(Neamtul, Rica), iar In locul
lor, tot pentru corectiune, a stramutat
calugari%ele care populad
schitele: Prepodoamna din capitala
IasT ; Socola de linga. IasT;
VinatoriT, din jos de orasul Piatra;
Gircina, aproape de Piatra
(v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803),
dindu-le staritä pe schim. Nazaria,
care, retragindu-se la Varatic,
facu loe maicer Elisabeta Costachi
(sora mitr. Veniamin).
La 1815 (luna Mala), prin o
scrisoare a patriarhuluT de Constantinopol,
Evhetes, iscalita
de alt1 15 patriarhT, s'a dobindit
ertarea pacatelor si binecuvintarea
calugarilor stramutatl.
(V. Uric. II, p. 224).
La 1821, in timpul revolutieT,
a ars manastirea, lar parte din
calugarite s'ad retras, impreuna
cu starita Elisabeta, pana dupa
potolirea rezmeriteT, peste hotar
in Bucovina.
La 1834, murind starita Elisabeta
Costachi, s'a zidit schitul
cu hramul Nasterea DomnuluT,
cu i000 galbenT lásatT prin testament
de d'insa pentru acest
scop.
La 1844, s'a asezat Cu incuviintarea
lur Mihail Sturdza Voevod,
de catre mitrop. Meletie, un -
asezamint povatuitor (regulam.).
Numarul calugaritelor la stramutare
era foarte restrins ; cu
timpul insa a sporit, asa ca. la
1872 erad 490. Asta-zT sunt 355
de malee si 6. de surorT. Inainte
cea mal mane parte erad din
clasa bogad, sad mal bine zis,
a aristocratieT moldovenestI.
Manastirea Agapia a fost Inchinata
Mitropolier MoldoveY,
starea 2-a.
Agapia, mofle, in jud. Neamtu,
damita (impreuna cu muntil)
manastirer Agapia, prin hrisovul
din 24 August 7093 (1585),
de Petru IV chiopul i masita
mal tirzid prin diferite alte donatiunT
(v. Agapia, manastire).
Se megieseste cu mosiile Baltatesti,
Filioara, Varaticul i Topolita-Secalusesti.
De la secularizare,
apartine, cu veniturile er,
statulut
Agapia, peiduee, In jud. Neamtu,
situata pe mosia Cu aceiasT numire;
are o intindere de x726
hect. sad 3640 pog. E pusi in
exploatare.
Agapia, îrîa, 'in jud. Neamlu,
4