Untitled - upload.wikimedia....

BIRLADUI. 450 B1RLADUL
Ivanco RotislavovicT, care se
intitula principe al BirladuluT.
Intr'un text al uneT cronice
ruse$tI, intilnim pentru
datA numele orasuluT Birlad. La
1174, principele de Susdali, Anminiindu-se
pe fratir RotislavicT,
trimise sA le spunl:
«de nu voitT sl facetT pe voia
mea, tu Rurice dute in Smolensk
la fratele tAii, iar tu Davide,
dute in Birlad, cdcr in tara
ruseascl nu-tl ingAduT sl star».
Deja pe acea vreme locuitoriT
de aci, eral RominT cre$tinT. In
sustinerea acester pArerr se aduc
dota mArturif contimporane
: una a luT Nicetas Choniates
din secolul XII, in care
se pomene$te de poporul Vlah;
iar a doua e o bull a pape(
Honoriu III, din secolul XIII, in
care se vorbeste de poporul
«Blacorum».
Cind anume statul BirladuluT
s'a alipit de Moldova, nu se $tie
cu preciziune. In 1374 alipirea era
un fapt indeplinit, de oare-ce vedem
pe Iuga KoriatovicI, Domnul
MoldoveT, datind un uric in
acel an, din Birlad.
Alexandru-cel-Bun, impArtind
tara in mod administrativ $i regulind
boeriile, a orinduit pentru
Tara-d.-j. un vornic mare,
numit Vornicul-BirladuluT, a
clruT resedintä era in tirgul
laduluT, unde-I gAsim tot astfel
si pe la 1628.
La anul 1422, vedem tirgul
Birladulurfiind un oras comercial,
cu un venit oare-care, cAcT Alexandru-cel-Bun
därueste vama
BirladuluT ca venit mAnAstireT
Bistrita.
In scrisoarea luT Ilies Voevod,
din anul 1434 (6943) Septembrie
I, cAtre Regele PolonieT,
se aratA conditiunile de pace
dintre Ilie i frate-sAti stefan,
promitind credintl Regelui \Tiadislav.
Ilies spune cä a dat fra-
teluT sAti: «.... din stAptnirea
noastrA strAmoseascA , anume
ora$ul Chilia cu vAmile i iazurile,
carT atirnA de acelasT oras
piata VasluiuluT, cu tinutul,
care atirnd de acea piatI si la
stlpinirea TutoveT, tirgul BirladuluT,
cu tot tinutul si morile
CovurluiuluT i plata TecuciuluT
cu tot tinutul..
La 1444, Birladul este ars
cu desdvirsire de TAtarT.
efan-cel-Mare, in a$ezAmintul
comercial ce-1 incheie cu trime$iT
Regelur Polonier la 1460,
Iulie 3, prevede anume ce taxe
sl perceapI la import si la export
vama BirladuluT.
Intre aniT 1550-1556 11 vedem
tirg mare cu 3 bisericT.
Prin acest oras era inainte
calea principalä filtre Galati-Suceava
si Galati-Iasi, cAcT Petru
Rare$, cind s'a intors de a doua
clara in scaunul domniel, la 1541,
pornind din Galati a poposit
aicT in Birlad la boerul säti Hura-Vornicul,
flcindu-T acesta mare
ospät $i cinste ; de ad i a plecat
Domnul prin Roman la Suceava.
EsteprAdat, la 1683, Impreund
cu o parte din judet, de cAtre
TätarT, sub conducerea luT Murat
Gherei, Hanul de Crimea ,
cind acesta se ducea din ordinul
SultanuluT sl inconjure Viena.
Asemenea este pr5.dat la 1686,
in timpul domnieT luT Const.
Cantemir, de cltre armata Po.
lonä condusä. de Sobieschi.
Pe la inceputul secoluluT al
XVIII-lea, Birladul avea o tetnnitä
i poate centralA pentru
partea de jos a MoldoveT, cAcT
vedem pe Nec. Mavrocordat, la
1710, cind venea sl se aseze
in scaunul domnieT, ea, in drumul
säti prin Birlad, s'a oprit
aicT i glsind temnita plinl de
oamenT, inchig din pricina datoriilor
cdtre Turcl, i-a judecat si
negdsindu-T vinovatT, i-a liberat.
Birladul este leagAnul vechil
familiT moldovenestI Kostake-
Epureanu.
Birladul, rM. Izvoreste din infundaura
a douà dealurr acoperite
cu pAdurT, situate intre
satele : Giurgeni si Valea-UrsuluT,
jud. Roman, plasa Fundul.
Ia nastere din douà micT izvoare
si curge mal india de
la N.-V. cAtrA S.-E. pánl la Hanul-Ciubota-Ro$ie,
de unde se
indreaptl spre E. Strdbate satele
Giurgeni $i Valea - UrsuluT,
pe la apus de cel
pe la rlsärit de cel al doilea,
trece pe lingA Hanul-Ciubota-
Ro$ie, satul Lunca, prin apropiere
de satele : Linsesti, Oniceni,
MArmureni, Ciorneiul, Pustieta,
Babusa, 'pe la S. de ergsorul
BAcesti si la o distanta
de 200 m. spre E. de acest
tirgusor trece pe teritoriul
jud. Vasluiti. De la izvor
pänI la Hanul-Ciubota-Rosie,
albia sa este foarte strimptA, de
oare-ce dealurile de a dreapta
de a stinga luT, sunt foarte
aproape unele de altele, ceea
ce a si fAcut ca in cursul
0111 la Hanul - Ciubota-Rosie,
sape o albie foarte adincA,
cu malurile drepte, asa cA niel
odatl apele acestuT riii Orla la
acest loc nu es din albie. De
la Hanul-Ciubota-Ro$ie, dealurile
incep a se depArta de cursul
säü, asa el. i malurile devin
maT miel' si adese-orT in timpurile
ploioase, fac debordärl.
Dealurile din dreapta luI sunt
de 2 orT mal marT, de cit cele
din stInga. esul prin care curge
incepe a se lArgi din ce in ce
de la Hanul-Ciubota-Ro$ie cAtre
tirgusorul Bázesti. Ambele malurT
ale acestul riti sunt plantate
cu rAchitf si $esul, prin care
curge, este acoperit cu finete.
Birladul primeste pe terit. ju-