Untitled - upload.wikimedia....

AGAPIA 24 AGAPIA
Are o populatiune de 240 fam.
carl se ocupa cu agricultura si
Cu cresterea vitelor.
Aceasta localitate este vestita
pentru tesaturile de sieac de tot
felul (rosid, cafenid, alb, etc.),
foarte fin lucrate; asemenea pentru
ciorapir impletitT din lira
alba tigae, carl sunt foarte mult
autati in comercia; tot aicT se
mal lucreaza mohairul, o mdtasa
fina, din care se fac camelaucele
(adica stergarul cu care
se imbrobod maicele, i invelitura
ce se vede la cAlugYarT si
arhiereT, pusa peste potcap si
atirnind pe spate). Numarul tesatoarelor
calugarite, pentru sieac,
e de 18. Mara de acestea, fe_
meile din sat lucreaza foarte
mult un fel de tesatura numita
catrintd.
In acest s. se afla dota scoll:
una de baetT, populata cu 68 de
elevT (bdetl) si alta de fete, populata
de 99 eleve, dintre carT
numal 24 ad urmat in tot cursul
anuluT.
Agapia, mänästire de calugarite,
jud. Neamtu, situata in cuprinsul
curbaturer muntilor Magura,
putin mal catre apusul satulul
Agapia; posea dota bisericI
znarr
a) Agapia-din-Deal (numita
Agapia-Vechie), cu hramul Minunea
SE Arhangheli, construita
in fundacul despre miaza-noapte
a muntilor Dealul-Mare i Magura,
precum si a pad. Agapia,
dupa cum se zice la 1585 (7093)
de Petru al IV-lea supra-numit
chiopul.
Aceasta data l'usa nu poate
fi tocmaT cea adevarata i cea
mal vechie, de oare-ce manastirea
pastreazä documente cu mult
mal anterioare aceluT an (7093),
precum si un hrisov al luT Bogdan-Voevod,
prin care la 7077
(1569), darueste manastireT Aga-
pia, mosia Grasi i Apa NeamtuluT;
decT, parere mal vrednica
de admis este ca. Petru-Voevod
a reedificat numaT sad a zidit
din nod aceasta mandstire, pe
urmele si locul unde fara indoiall
a existat vre-o locuinta
monahala. (V. Piatra-luT-Aron).
b) .Aga.pi a-din-Vale, linga cursul
apeT (v. Agapia, si in
mijlocul vaieT formate de ramura
MagureT, s'a zidit cu mult
mal tirzid de cea-l'alta (adica
dup5. 57 de anT, la Iunie 1642),
de catre Hatmanul Gavril, fratele
luT Vasile Voda, si sosia
luT Kneagina Liliana, dupa cum
se vede de pe inscriptiunea pusa
deasupra bisericer.
Din odoare sfinte insemnam:
o evanghelie in limba slavond,
imbracat4 in argint, data de
ctitora Kneagina Liliana, la anul
7154. Un aer de atlas rosid,
cusut numar in fir de aur, coroanele
sfintilor inconjurate cu
pietre ; deasupra este cusuta
cina cea de taina, iar imprejur
urmatoarea inscriptiune in limba
slavona : cLuind piine in sfintele
prea cinstitele si Miä de prihana
ale sale miinT, multumind
bine-cuvintind, a sfintit fringind
i dete sfintilor si apostolilor
s'E zicind : luatr i mincatT, acesta-T
trupul med, pentru ertarea
pdcatelor. Io Stefan Voevod.,
O bedernita de atlas, cusutd cu
sfintl i cu margaritare, scrisa
imprejur cu litere de fir in timba
slavona, ca e facutit de tefan-
Voevod, la Episcopia RadAutuluT.
O icoand, Maica DomnuluT,
peste tot cu argint, vre-o
ctte-va salbT de monede antice
de aur la git, diadema i alte
bijuteriT. O cruce mare de argint
poleita cu aur, data de
Vistierul Iordachi Miclescu la
1813. 0 poala la Maica DomnuluT,
de catifea rosie, cusuta
cu fir de aur, foarte bogata, da-
ruita de D. M. Atanasie Roset,
etc. Din acareturT citam :
"sir: 1. Geasi, cu catunul
Ballseni, din jud. Neamtu, data
de Bogdan-Voevod i D-na lur
Maria, la io Mala 7077 (1560).
Muntir i Silistea, din jud.
Neamtu, de Petru-Voevod-$chiopul,
la 7095.
Pindesti din jud. Roman,
de Petru-Voevod la 7095.
Tirgul-Non, din jud. Neamtu,
de Iestion Usmel la 7099.
Satul Filiorul s't Cehlaesti,
din jud. Neamtu, de Irimia
Movill-Voevod la 71 1 1,, asemenea.
Mosia Icuseni, din judetul
IasT.
Vicoleni, din jud
tot de Irimia Moya.
Negresti, din jud. Roman,
de Logofátul Lupu Stoicea, la
7111.
8. Pustiana, din jud. Bacau,
de Doamna Liliana la 7155.
IO. Cornauti, din tinutul Hotin,
de Safta, fiica HatmanuluT
Gavril, la 7176.
Comarna, din jud. Iasf,
de Mes Alexandru-Voevod la
7185.
Chiperesti, din jud. Ia$T,
de lonas Petrisor (de la 1863
aceasta mosie a fost data cu
embatic la SE Spiridon din IasT).
Balanesti, din jud. Te.
cuciti, luatl schimb de Egum.
Germano, de la Teodor Cantacuzen
pentru mosia Gosmani.
Boistea, cu o bucata de
loe, din jud. Neamtu, de Arch.
Chedeon.
Piriti-de-Rotovlestr si Inggresti
catunul, de Arhiepiscopul
Silvestru.
Poiana-luT-Ureche, din jud.
Neamtu, de loan Th. Calimah-
Voevod.
.17. 0 bucatä de loe in FocsanT,
cu bis. Sf. Dumitru, de
Setrarul Vicol.