Untitled - upload.wikimedia....

BILTA 444 BINDÄUL
60 care cu bol, 360 vite mar,
cornute, 54 cal, 1400 oI, 40
capre $i 155 rimAtorr.
Prin acest cAtun trece apa
Bita.
Este strAbdtut de $oseaua comunará,
ce vine din cAtunul vecin,
Valea-Mare, de la V. spre
E., $i se leagá cu $oseaua comunata
Runcul. Spre S. se leagA
cu comuna Arcani li BrAdiceni
prin drumurI ordinare.
In cAtun sunt 4 puturi.
Are 1 bisericA de lemn, deservita
de 1 preot li 1 cintAret.
Billa, piriii, izvore$te din Capul-
Oblqiei, din com. Mita., plaiul
Vulcan, jud. Gorj ; curge de la
N. la S., atingind com. Brddiceni,
pe care o Jasa in dreapta;
se varsA in Bistrita, ceva mal
sus de satul Tele$ti.
Billa, parohie, formatA din o parte
a comune Filiasi $i anume din
cdtunele Bata, Schitul si Racovita,
jud. Dolj. In aceastA parohie
sunt (100. bisericI : una.
parohiald, in cAtunul Mita $i alta,
filialà, in cAtunul Schitul. Ambele
biserid sunt deservite de
2 preoti li 2 cinaretr.
Billa, piria, pe teritoriul comuneI
rurale Filiasi, pl. pul-d.-s., jud.
Dolj. Udl satul cu acelasi nume
si merge de se varsA in dreapta
JiuluI, in punctul unde acest riti
face o cotithrl foarte mare pAna
la satul Cotina.
Billa, tipa, jud. Dolj, plasa pulcom.
Filia$i, satul Mita..
Biltanele, com. rur., jud. Mehedinti,
in plasa Motrul-d.-j., la
o distant& de 40 kil, de ora$ul
Turnul-Severin. Este situatA pe
vale, intre 2 dealurr paralele,
acoperite cu pAdur! seculare $i
e udatA de mal multe izvoare.
Are .,o pozitiune frumoasA.
Este constituità din $apte mahalale
$i anume : Belgeasa, MuscAleti,
Durloe$ti, urcani, Fluerari,
Popesti $i Schiopani, avind
peste tot 96 contribuabill cu
510 locuitorI, ce locuesc In 114
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura $1. cre$terea vitelor.
Calitatea pdmintulur e bund.
LocuitoriI posedà : 21 plugurI,
40 care cu bol', 5 cArute
cu cal $i 22 stupI. Comuna are
o bisericd, deservia de 1 preot
$i 2 cintAretI; o $coall cu 1
invdtAtor, frecuentatA de 20 elevI.
Budgetul comuneT la veniturI
de 790 le! $i la cheltuelI de 502
lei. Sunt 320 vite marI cornute,
i8 cal, 182 Or §1. 190 riniàtorr.
Prin aceastA comuna trece
soseaua comunal& Plopi-Blidarul
- B iltan el - Strehaia. Dealurile
mal principale din aceastd comunA
sunt: Cima, in partea de
miaza-noapte $i Dosul-Mare in
partea de miazA-zi.
Prin Biltanele curge piriul S1Atinicul,
ce se formeazA din izvoare
de pe coprinsul comuner
$i comunelor vecine $i care se
varsA in Husnita.
Comuna Biltanele $i-a luat
numele de la bdltile ce erati in
aceste locurr, inainte de a se
incepe cultura pdmintului. S'a
format in anul 1806. PAnä atuncI
locuitoriI se aflati stabilitl prin
conace, pe Valea-Cirner $i Dealul-CirneI.
Ei ati fost adunatI de vistierul
Nicolae Boboc, care $i-a
construit ad o frumoasA culA
$1 mal' pe urml a fácut $i o bisericA
de lemn.
Biltanele, mahala, jud. Mehedinti,
in plasa Ocolul-d.-j. ; tine
de com. rur. Igiroasa.
, Biltanele, pddure, in com. rur.
Biltanele, plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti.
Billa nul, canal, in insula Balta,
plasa Ialomita-Balta, com. Stelnica,
jud. Ialomita; pune In comunicatie
lacul Perianul cu lacul
Cobilcic.
Bilvänelti, com. rur., jud. Mehedinti,
in plaiul Cerna, la distanta
de 23 kil. de Turnul-Severin
$1 situata pe deal. Formeazd
comunA cu cAtunul CAline$ti,
avind 123 contribuabill,
din 784 locuitorr, locuind in 132
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura $i mal cu seamA
cresterea vitelor. El posedA 17
plugurl, 36 cal-e cu bol, 2 d.rute
cu cal $i 201 stupI. Budgetul
este la veniturI de 1613
leI si la cheltuell de 730 lei.
Sunt 216 vite mar! cornute, 7
cal, 6o oT, 140 rimAtorT si 140
capre.
Bincaci, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Negoe$ti, tliatl
de-a curmezisul de hotarul de
N. al comuneI Negoe$ti, cAtre
com. BrAde$ti, din pl. Jiul-d.-s.
Bindaul, mic lac, in com. Pa.
dina, jud. BuzAti, care mal tilainte
se trecea cu luntrea $i
avea malue foarte nisipoase.
Bindaul, movild insemnatd, in comuna
Padina, jud. BuzAti, ring&
lacul Binddul , numitA ast-fel
dupl Bindea-Mocanul, ce-$I avea
tirla aci. PAnA In 1832, in jurul
sAti, a fost vechiul sat Macoveiti,
care apoI s'a mutat parte mar
la S. $i a dat na$tere satuluI
Padina, parte la Trandafirul.
Cauza mutärer a fost pe de o
parte impilArile, lar pe de alta
miazmele emanate din lacul BindAul,
carr imbolnáveati pe locuitorr.