Untitled - upload.wikimedia....

BILDANA 443 BtLTA
1873, Elena Pascal a transmis
mosia nepoateT sale, D-na Irina
Dr. G. Polizu, cu conditiune sä
intretinA mAnAstirea, lar cAlugAritele
sl fie inlocuite prin 5 femeí
bAtrine mirene, cArora sá
le procure cele necesare pentru
traT.
De la 1873-1887 mAnAstirea
a fost bine ingrijitl. Murind Doctorul
Polizu, ea s'a desfiintat,
cAcT mostenitorif, pentru eirea
din indiviziune all vindut mosia,
aii gonit cAlugAritele, dArimind
si chiliile lor.
AzT, din impozanta mAnAstire,
n'a ramas de cit ruina. Pe frontispiciul
bisericeT se maT poate
citi: «S'a ridicat aceastä sfintA
bisericA de robiT lur DumnezeA
Clucer Hiotu si Popa Gheorghe
Eclesiarhul bisericer Domnestr
din Tirgoviste si protopop a tot
judetul Dimbovita si de roaba
luT Dumnezeii Maria Presbitera,
spre slava si cinstea NAscAtoareT-de-Dumnezeil
si a MareluT-
Mucenic Gheorghe si a sfintuluT
Nicolae, in zilele puterniculuT
impArat a toatA Rusia Nicolae
PavlovicT, fiind MuscaliT in tara,
prin blagoslovenia P. S. PArintele
Episcop RimniculuT Kir Neofit,
fiind ocirmuitor al sfinter MitropoliT
cu P. S. PArin tele Mitropolit
Kir Grigore, ce din pizma
boerilor a fostizgonit in tara
MuscAleascA, s'a sAvirsit la leat
1831, Septembre 81).
Bildana, poiand, in comuna B5.jesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Bildani, pisc, com. Popesti, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bilhacul, cdtun, al com. Cotul-
CioareT, jud. BuzAti ; are 280 loc.
si 68 case.
Bilhacul (Lacul-Cfilugarilor),
lac, in com. Col.ul-CioareT, jude-
tul BuzAti, format din mal multe
basine, legate Intre ele prin viroage.
Are mult peste. E o continuare
din lacul Bentul ; se intinde
prin com. Cilibia si Cotul-CioareT
; se scurge in valea
Buzoelul, din jud. BrAila, com.
Vizireni.
Bilhacul, mofie, in com. Cotul-
Cioard, jud. BuzAti, cAt. Bilhacul ;
are 1200 hect., mare parte arabile,
restul lac, stuaris si
sterp.
BilhaculuI (Valea-), vale, acopeda
cu stufAris, in com. Cilibia,
pe mosia Stubeul, jud. BuzAti.
Mita, com. rur., judetul Gorj, in
plaiul Vulcan, situatA la N. comune!
Brädiceni si la 16 kil. directiune
V. de orasul T.-Jiul.
Se compune din cAtunele Mita
si Valea-Mare.
Are o suprafatA de 780 hect.,
din carT 220 hect. arabile, 148
hect. finete, 6o hect. izlaz, 92
hect. vil si 200 hect. lived de
prunr.
Venitul comuneI este de leT
II 1 i, banT 20, iar cheltuelile de
leT 990, banT 75.
Are 320 fam., cu 2320 sufl.,
din carr 250 contrib. Loc. posea
: 87 plugurT, 92 care cu bol
si vacT, 620 vite mar/ cornute,
95 cal, 2200 of, 70 capre si
278 rimAtorr.
Prin Bita trece soseaua comunall,
care o leagA cu cAtunele
sale, Balta si Valea-Mare.
In comund sunt IO puturT si
I fintinA.
Are: 1 scoall fondatA la 1838
si frecuentatä asad de 33 copir,
din 36 inscrisT ; 2 bisericT de
lemn, deservite de 2 preotT §i
2 dintäretT.
Bita, sat, pendinte de comuna
ruralA Filiasul, pl. Jiul-d.-s., ju-
detul Dolj, situat pe pirtul cu
acelasT nume, care se varsä in
dreapta Jiulur, in punctul unde
acest l'id face o cotiturä foarte
mare pAnA la satul Cotina. LArgimea
JiuluT e in acest loe de
85 metri, iar adincimea de 3,15
metri.
Satul Bilta e asezat la o depitare
de 5400 metri S.-V. de
Filiasul, unde e resedinta comune1.
Populatiunea e de 222 fam.,
cu 760 suflete.
Are o bisericA parohialA, construitA
din lemn, avind hramul
SfintiT VoevozT, fondata la 1820,
de locuitorT si deservitA de 1
preot paroh si un cintAret. Biserica
posedA 71/2 hectare plmint.
Satul e lipsit de scoall Copiir
in virstd d'a o frecuenta sunt
in numAr de 8; 38 bletT si 44
fete.
Comunicatia in acest cAtun se
face prin sosele comunale, carT
o pun in legAturl la N.-V. cu
Gura-MotruluT, din judetul Mehedinti,
la S. cu Cotina, iar la
N.-E., trecind Jiul peste un pod
de lemn, cu Filiasul.
Billa, ea- tun, resedinta comuneI
Billa. E situat la E. de cAtunul
Valea-Mare, din plaiul Vulcan,
jud. Gorj.
Are o suprafatl cam de 460
hect., din carf 130 hect. arabile,
128 hect. finete, 40 hect. izlaz,
62 hect. vil' si I Io hect. lived
de pruni. Produce in termen de
mijloc 1300 hectolitri p orumb,
23 hectolitri fasole, 1260 decalitri
vin, 790 decalitri tuicl, 800
kgr. brinzA, 2600 kgr. linA si
9600 kgr. fin. PAmintul este putin
fertil.
Are o populatie de 213 familif,
din carr 2 familiT TiganT,
1344 suflete, 163 contribuabilT.
LocuitoriT posedA 52 plugurT,