Untitled - upload.wikimedia....

BIVOLULUÌ (LACUL-) 439 BICUL
tescu, Logoffitul NicolaT Murgulet,
Medelnicerul Savin si C.
Sbierea. («Letop», tom. II, p. 23).
Bivolului (Lacul-), lac, pe teritoriul
comunel Saelele, jud.
Teleorman, la hotarul mosieT cu
acelasi nume ; se intinde pänà
spre mosia Uda-Clocociovul.
Bivolu/ul (Muchia-) san Dealul-Mare,
colina, In com. Grabicina,
jud. Buzdti, pe hotarul
cät. Manesti.
Bizdadelei (Casa-), (Beizadei.golattY,
In com.
Goidesti, cät. Virlam, jud. BuzAil,
pe malul sting al rluluf
Bisca-Rozilef, situatd inteo frumoasä.
pozitiune. Fostá a luf
Costache Ghica, vechig proprietar
al munteluT Penteleul.
Bizdadelei (Valea-), (Beizadelei),
vale, In com. Gura-SarAjud.
Buz5.0, care desparte
mosiile Brinzeasca, Bengescu
Nenciulesti-MosnenT; Incepe din
muntele Ciuhoiul si se scurge
In pirlul Särata.
Bizdadelelor (Putul-), (Beizadelelor),
loc isolat, in comuna
Gura-Sdratir, ea. Izvorul-Dulce,
jud. BuzAA. Are 3 puturl alAturate,
situate pe malul sting al
Arad Bizdadeaua.
Bizdina, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde, la E. de satul
Balta-Verde. Intr'Insul se varsä
pir. Circea, unit cu pir. FAcIile.
Acest lac se scurge in riul Jiul.
Bizighe§ti, sat, com. Fdurei, pl.
§usita, judetul Putna, situat pe
&la din stInga Putnei, la 5 kil.
spre N.-E. de FAurei.
Are o bisericA filialä, cu hramul
Adormirea.
Scoalä nu se aflä In sat. Din
Io copir, in virstä de a o frecuenta,
urmeazd 6 la scoala din
Fdurei.
Comunicatia se face prin sosele
vecinale, care leagd satul,
la S.-V., de Balta-RateT, la S.
de Fäurei, peste riul Putna,
la V., traversind linia feratä. Focsani-Adjud
si soseaua nationalä,
ce leagd Focsani cu nordul Molc/ovef,
de satul Grozesti.
Satul Bizighesti, cu vadurí de
moarä, pe girlele Putnef, i cu
viT, apartinea In 1776 lui Manolache
Bogdan, biv-vel Paharnic.
In 1803, satul apartinea VistierniculuT
Iordache Roset, dupä
cum vedem în condica liuzilor
facutA pentru Domnul Moruzzi.
Bizirichia, pätture, la N. comuna
Gherghita, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Bictieni, fost sat, jud. Teleorman,
Ia locul unde s'a format in urmA
orasul Alexandria. Mosia pe care
se afla situat satul purta acelasT
nume i tinea de Mitropolie.
Biclana, vale, in com. rur. Slasomatul,
plasa Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Biclesul, com. rur., asezatA, in
partea de mijloc a plAser Dumbrava,
jud. Mehedinti, la distanta
de 48 kil, de orasul Turnul-Severin.
Situatä parte pe Valea-BiclesuluT,
ce duce la Albulesti,
parte pe Dealul-BiclesuluT,
formeazA comuna cu satul Smadovicioara
i mahalalele Branistia
i Sälistimta.
Se märgineste : la E. cu comunele
si Albulesti ;
la S. cu comunele Corzul si Petra;
la V. cu com. Podul-Grosuluf;
la N. cu com. Adunati-
TeiuluT. Este resedinta pläseT
Dumbrava.
Aceastä comunä are 321 con-
tribuabilf, din 1855 locuitorf, locuind
in 44.1 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. Calitatea pämintuluT
este bunl. LocuitoriT
posea 65 plugurf, 126 care ca
bol, 16 cArute cu cal, 200 stupi.
Are : o bisericA, deservitA
de cu un ,preot i dof cIntäretT
; o scoald cu un invätdtor,
frecuentatä de 24 elevf si 2 eleve.
In com. sunt 5 circiumr.
Budgetul este de 2695 lei la
veniturT si 2590 leT la cheltuelT.
Vite sunt : 756 vite marT cornute,
41 cal, 506 of si 720 rimAtorf.
Prin aceastà comunä trece soseaua
judetanä, numitA Culmea-
DumbräveT, ce porneste din soseaua
nationall, in dealul Balota
si duce in jud. Dolj, strAbaltInd
pl. Dumbrava.
VAile din aceastA comunä. sunt:
FAgetul numit si Orasul-Fägetul,
Ogasul-de-la Minesti si Matca
sati Valea- Biclesuluf, care
este maT insemnata.
deal, acoperit parte cu
vif, parte cu pAclure si parte loc
de muna., In com. rur. Biclesul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Biclesul, vale, ce duce la com.
rur. Albulesti si pe care este
asezatä com. rur. Biclesul din
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bicul, numit si §endreni, sat,
jud. Vasluit, la E. si la 3 kil.
de satul Ipatele, de care se
desparte prin dealul Holciul.
Are, Impreunä cu satul Cioca-
Boca, care este aläturea, 1298
hect. si o populatie de 20.0 famili,
sal*" 680 suflete.
.LocuitoriT, se zice, sunt venitT
aja din Bucovina, de la un sat
numit §endreni.
Vite: 125 vite marT cornute,
400 oT, 5 capre, 22 caT, 30 rimatorT
i 40 stupT.