Untitled - upload.wikimedia....

AFURISITI 23 AGAPTA
In c. Boldesti, jud. Buzar', situat
pe silistea GrOdisteT; în urma
invaziunilor rusestI din 1808 s'a
risipit; dup5. 1828 loc. intordindu-se,
s'ad stabilit in c. Grádistea
al c. Boldesti. Din aceasta
cauza, c. Gradistea poarta numele
de Gradistea-AfumaciorT.
Afurisiti, etItun, in partea de S.
a comuneT Scortarul-Noti, jud.
Braila, pe muchia ce separa lunca
BuzauluT de platoul nordic al
judetulur, linga drumul dintre
Roman si Constandinesti si la
patru kil. spre S. de Scortarul-
Nod. Vatra satulur este de 4
hect. avind 9 case cu 11 c. de
fam. salí 49 sufl. Animale sunt:
24 caT, 74 vite cotnute, 120 of
rimatori.
Afurisiti, movile, situate una la
S. si alta la S.-V. catunulur cu
acelas nume din c. Scortarul-
Noti, jud. Braila.
Agades-benisi, (v. Valea-AlbA),
sat In c. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Agafton, jud. Buzad, vezT A gaton.
Agafton, sat, in partea de S.-V.
a comuneT artesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani, are intindere de
16r hect. si populatie de 67
ram. Cu 267 sufl., 67 contrib.
Avind 51 vite cornute, 7 caT,
20 pote!, 250 'Ele stupT. In sat
se afla o circiuma, un comerciant
$i 2 meseria1.
Satul se zice cá.' s'ad format
din stolnicir servitorT al manastirei
Agafton, cu care se Invecineaza.
Agafton, deal, in partea de Nord
a manastireT Agafton, jud. BotosanT.
Agafton, inlindstire de calugaxite,
situata in padure, la E. de satul
Agafton, jud. BotosanT. Sunt
2 bis. tu 3 preotT, I diacon si
124 calugarite din carT 53 stid
carte. Imprejurul manastireT este
rezervata o intindere de 171
hect. pamInt pentru cultura.
Legenda spune ca sunt maT
mult de 100 anf, clnd pe locul
mangstireT era padure, un calugar,
numit Agafton, de la
foasta manastirea DoamneT, pogorindu-se
in padure auzi di'n
tr'un frasin un glas Ingeresc, si
Intorcinclu-se la al sal, spuse cele
auzite. In urma vre-o cig-va calugarT
aü taiat frasinul si arboriT
vecinT si ad cada o bisericutá
de lemn pe locul frasinuluT si
cite-va chiliT imprejur.
Calugarit insa n'au putut sta
mult timp alcI, cacT se zice c5.
ati fost alungatT de Olareasa din
familia Pisoschi, care s'a calugarit
si a adus in locul calugarilor,
calugarite de pe la manastirile
vecine, lar ea a devenit
staritd.
anul 1844 s'a maT cladit
o bis. cu hramul Pogortrea sf.
Duh, cu batir adunatT din milostenie
; lar k 1889 s'ad reparat
i zugravit din nod.
Aerul saltaos i pozitiunea
frumoasa a acester localitAtT
atrag multI VizitatorT in timpul
vera
Agafton, /M'Are a StatuluT, jud.
BotosanT imprejurul mangstireT
Agafton, in intindere de vre-o
20 hect. ; compusa din partile
numite : Mlada, Runcul i Hu-
Agaia, loc de isvoare, pl. MunteluT,
jud. Bacati, In apropiere de
cat. Agasul, de unde obirseste
pirtul
Aganim, deal, in plasa Mgcin,
j'ud. Turcea, pe teritoriul comu-
neT urbane Macin ; este asezat
partea apusana a plaser, si
in partea nordica a comunef;
el este mal mult o prelungire
orientan a dealuluT Orliga (din
com. Julia), si se intinde dealungul
grindulur Somova si a
glrliter CoticeruluT; are o Maltime
de la 80I0I metri; are
o directie de la N.-V. spre
S.-E. ; din el T.5T la nastere
plrlul Valea-Poper (afluent al
plriuluT Jijila) ; el comunica Cu
dealul Sal-aria de la rasaritul
sati, lar prin valea care le uneste
fnerge soseaua judeteana Macin-
Isaccea-Tulcea, i drumul comunal
Macin-Jijila; este Intret5.iat
de cite-va val' rIpoase; lapoalele
sale despre &lita Coticerulur
se In tind viile orasuluT
Macin, iar creasta i cele-l'alte
poale sInt acoperite cu pasunT,
flneturT si islazuri.
Agape, deal, numit ast-fel dupa
numele unuT vechiu locuitor razes.
Se afla pe teritoriul satuluT
Oteleni, c. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. Falciu.
Agapia, Petricani-AgapieT, jud.
Neamtu.
Agapia, sat, c. Filiorul, pl. Mijlocul-d.-s.,
jud. Neamtu, asezat
strimtoarea celor dota capete
ale muntilor Magura (Muncelul),
fortnate catre rásarit-m.noapte
de Dealul-Mare, iar catre
S. de thuntele Ciardacul, pe
mosia cu a sa numire, la 35 kil.
departare de orasul Piatra. Se
margineste la N. cu s. Vinatori-
Neamtu, la V. cu manAst. Secul
Sihastria, de carT se desparte
prin munir Ciungi, Arsita, Magura
si Dealul-Mare; la S. cui s.
Filiorul, de carT se desparte pi-in
muntele Clardacul; si la E. cu
s. Cehlaesti, de care se desparte
pi-in linie conventionall.