Untitled - upload.wikimedia....

BIULBIUL-MIC 436 BEVOLARI
suflete, maI totI Turci, ocupindu-se
cu pdstoritul si agricultura.
De la el pleacà o n'ultime
de drumurT la satele invecinate.
La 2112 kil. spre N.-E. de el, se
väd ruinele
Biulbiul-Mic, sat, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, cätunul comune!
Biulbiul, asezat in partea
merdionald a plásei si cea sudvesticá
a comuna, la 3 kil. spre
S.-V. de catunul de resedinn,
pe sesul Sulmec - Patlagan, ce
este Inchis la N. de dealul Biulbiul-Biuiuc,
la E. de dealul Ebe-
Chioi, la S. de dealul Biulbiul-
Chiuciuc, si la V. de dealul Orcean-Bair.
Este maI mare si mal
bine ingrijit ca precedcntul. Are
o suprafatä de 3634 hect., din
carl 26 hect. ocupate de grädinele
locuitorilor vatra satului,
Cu 119 case. Populatia
este de 155 familii, cu 683 suflete,
in majoritate TurcT i Tätaff,
carT se ocupa cu cresterea
vitelor.
Bivolari, com. rur., jud. Iasi, In
capátul de N. al pläsei Turia,
In marginea de S. a jud. BotosanI,
situatà pe valea Prutului
intinzIndu-se de la N. spre
S., paralel cu rIul Prut. Terenul
sal se ridicd treptat spre partea
de V., si e acoperit de lanurI,
ogoare si imase, lar In
partea de E. pe ses pina in
marginea Prut sunt : finetele,
pä.durile si satele. Pämintul
produce tot soiul de cereale;
vi! i livezI sunt foarte putine.
Comuna este formatí din satele:
Bivolari (tirgusor), Bivolari
(sat), Buruenesti, Solonetul,
Tabdra-Mänästirei,
Cornul-Ncgru si Ridäräi.
Are o populatie de 821 fan'.
sat1 2873 loc., din cari peste
moo sunt EvreT. RominiI se ocupá
cu agricultura si cresterea
vitelor. In com. se alga: cincI bis.,
deservite de 3 preotï, 5 clnaretT
si 3 eclesiarcr; treI scoll cu 3 inväntorr
si o inväntoare, si cu
o populatie scolara de 148 elevi,
115 btletr si 33 fete.
Prin mijlocul comunei trece
soseaua judeteand Iasi-Botosani.
Buclgetul e de 11858 le! 48
banI la veniturI i ii8ir le! 72
bani la cheltueli.
Numärul vitelor se urca la
8800 cap!, din cari : 2596 vite
mar! cornute, 448 ca!, 4744 o!,
939 rlindtorT si 33 capre.
Bivolari, tirgufor, juil. Ia.si, Infiintat
In 1834. Se afld in partea
de S. a com. Bivolari, pl.
Turia, situat pe valea si malul
drept al riuluT Prut, la o clepärtare
de 43 kil. de orasul Iasi.
Prin mijlocul tirgusoruluT trece
soseaua judeteanä Iasi-Botosani.
Are o populatie de 338 familii
sati 1206 locuitori, din caer peste
t000 sunt EvreI, ocupinduse,
parte cu comerciul, parte cu
meseriile, ca : croitoria, ciobotária,
etc. ; parte fac comercia
ambulant prin satele limitrofe,
cumpärind : vite, producte, pasärI,
m'A', etc.
Acest tirgusor este resedinta
atit a comunei Bivolari, cit si a
pläsel Turia. Are: o biseria, zidita
la 1838 de familia Ghica,
si servitä de I preot si 2 cintdretI;
o scoalä de bäetI, infiintatd in
1865, frecuentan' de 83 elevi, cu
2 Invantorr ; o scoald de fete, infiintatä.
In anul 1881, frecuentan'
de 26 eleve. Se mal' afta:
aici: cancelaria comuner, a subprefectureI,
expe.ditia postalä,
cazarma dorobantilor pentru paza
frontierei si un spital judetean.
In margina de E. a tIrgusoruluI
se aflá casa proprietäter,
zidire mare si frumoasä.
Numärul vitelor e de 2672
capete, din carI: 324 vite marr
cornute, 141 cal', 2052 of, 33
ca.pre si 122 rimatoff.
Bivolari, sat, in partea de E. a
comunei DIngeni, pl. Jijia, jud.
Botosani, pe valea PirluluI-Hritculni.
Are o suprafatä de 1072
hect., din carI 52 hect. pädure,
si o populatie de 24 familii, cu
upo suflete, din carI 16 contribuabilI.
Are 2 iazuri pe Piriul-HritculuI.
In acest sat se aflä 89
vite cornute, 18 cal', 216 oI, 16
porcI; 16 stupY.
Bivolari, sat, jud. Iasi, com. Bivolari,
pl. Turia, care in vechime
se numea Bradul. E situat pe malul
drept al Prutulta, aläturea cu
tIrgusorul Bivolari. Are o populatie
de 129 familif, sati 471
locuitoff RomlnI, carl se ocupg
cu agricultura si cresterea vitelor,
, iar in timpul erneI cu
pescuitul.
Numarul vitelor e de 3022
capete, din cati: 837 vite mar!
cornute, 103 cal', 1667 o!
4r5 rItnátorI.
Bivolari, localitate, pe marginea
Oltului In jud. Arges, pl. Lovistea,
pendinte de com. rur.
Jiblea, aproape de mändstirea
Cozia, din jud. Vilcea. Numirea
localintri fi vine de acolo, cd aci
era mal' nainte bivoldria cäluolrilor
de la Cozia. AicI s'a descoperit
In timpul din urmä un
izvor termal foarte puternic, de
270 si In apropiere de acest
izvor s'a scos la luminá, In vara
anului 1887, ruinele unor
ro mane de piatrá cioplitä
de cdrdmizT, intocmaI construite
d'upe acelasT plan ca si baile
dezgropate in Italia. In ruinele
clklireI s'ad gdsit numeroase
färámaturr de oale si de sticlä
groasä, precum si mai multe
monede romane de aun, de ar-