Untitled - upload.wikimedia....

BISTR1TA-DE-SUS 431 BISTRITELMOLDOVE (MASIVUL-)
vite de 22 preotT i 38 cintaretT.
BisericT catolice sunt 4, deservite
de 4 preot1 $i 1 clntaret ;
e $i I biserica protestanta.
coale rurale sunt I I, care
in 1891/92 ati fost frecuentate
de 236 baetT si 144 fete.
Paminturile de culturà sunt
de 10413.00 hect. din 27259.14,
intinderea aproximativa a plasel.
Padurile ocupa o intindere de
11444 hectare.
Viile att 267.15 hect., care,
la 1891, ati produs 31204 hectolitri
vin alb si 6688 vin negru ;
dupa controalele divizieT filoxerice,
viile lucratoare sunt de
18712 hect. si cele nelucrätoare
de 1812 hectare.
In aceastá plasä se afla 2 velnite
(fabrice de spirt), care produc
5820.08 hectol. spirt.
Animale sunt : 9758 vite cornute,
825 caT, 2603 porcT, 84
capre si 7686 oT, carT ati dat
In 1891, tina' tigae 5298 kgr.,
mita 65 kgr., lar amestecata
9285 kgr. StupiT de albine, in
numär de 496, ati dat in 1891,
miere 3036.434 kgr., si ceara
1022.151 kgr.
Bistrita-de-Sus, plasd unitd. (V.
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu).
BistriteI (Mänästirea-), sat, la
2 kil. departare de orasul Piatra,
jud. Neamtu, in comuna
Doamna, pl. Piatra-Muntele, asezat
pe podisul, ce se intinde
In stinga riuluT Bistrita, sub
coastele dealurilor D oam ner, carT
se prelungesc catre E. prin grupa
dealurilor numita a BistriteT si
apoT a CozleT.
Terenurile sale prezinta in
mare parte formatiunea cu sare,
Cu aceleasi caractere semnalate
In muntele Cozla, ale caruT paturT
inclinate spre S.-V., par a fi
de o groshne colosala ; in rea-
litate insa nu este asa, si faptul
se poate explica usor printr'o
Incretitura deasa a depozitelor
si prin ruptura partilor superioare
ale cretilor de catre apele
märilor posterioare epoceT salifere.
Populatiunea acestuf sat se
urca la 596 suflete, sau 173 fa
miliT, intre care una evreiasca.
Sunt 288 barbatI si 308 t'eme;
dintr'acestia 284 sunt necasa
toritT, 262 casatoritT, 48 vaduvT,
2 divortatT si 21 nevolnicT. tiu
carte 83 persoane.
Originea acestor locuitori se
poate constata din diverse daniT
$i urice. La 1548, Alexandru
- cel-Bun haraze5te manastireT
Bistrita 31 de s5.1ase de TiganT
si 12 bordee de TätarT (v.
«Arhiva Istoricao, T. I, p. 120.
La 1572, loan-cel-Cumplit hitareste
manastireT Bistrita proprietatea
asupra 34 de TiganT
cu femeile si copia lor, carl eral
robT mal de mult. («Arhiva Istoric5.»,
pag. 133; de asemenea
«Columna-luT-Traian», 1877, p.
320). Desfiintindu-se robia, cea
mal mare parte a ramas populatie
stabilita locultif rinde s'ah'
nascut $i crescut $i unde aveau
amintirT de tinerete si familie.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
plutdria si cresterea vitelor.
Numärul contrib. e de 1 ro.
In sat se afla: o bis. deservita
de I preot si 1 eclesiarh; o scoala
Cu I invátdtor platit de stat,
in care urmeaza 5o elevT ; resedinta
autoritatilor comunale.
La poarta primasiei se afla o
tintina, cu acoperamtnt, care
dup5. inscriptia ce posedä, se
vede ca este flcuta. de Arhimandritul
Const. Ghenadie, fost
superior al manastireT Bistrita,
in anul 1674.
Numarul vitelor se urca la
510 capete: 120 bol', 90 vacT,
800 oT, 20 cal, mo rimatorT si
100 vite miel cornute.
Comunicatiunea cu sate/e vecinase
se face prin soseaua mixta
Piatra-Priskani.
Bistritel-Moldove (Masivul-),
masiv orografic, ce se 1ntinde
la Est si de-alungul muntilor
DorneT, GrentiesuluT, Ceahlaului
si a unei partT din masivul TarcduluT.
ande acestur masiv sunt
de o valoare foarte inegala
clina occidentall e foarte re
pede, din pricina apropiereT eresteT
de riul Bistrita si se termina
prin crac scurtI in acest da ;
clina rasariteana si sudica, mult
mal traganata, se termina prin
dealurT, a caxora reliefurT merg
descrescind pana. in sesul Moldova,
Siretulur si Bistritei din
jos de Piatra.
Linia de despartire a muntibor
de dealurile Bistrita se
poate considera aceia ce uneste
localitatile Piatra-Secul Baia ; la
Estul acestel liniT, drumurile se
inmultesc si pun in comunicatiune,
peste dealurT, valle Bistritei
si ale Moldover. Din acestea
sunt de notat : soseaua Piatra
Roman, prin Bozieni ; poteca
culmet Bistrita, care uneste
drumul din valea OstreT cu acel
din valea Cracaului ; drutnul de
la Neamtu, in valea Bistriter, prin
Pipirig ; si de la Neamtu la Hangul,
prin Cracaul-Negru.
In privirea geologica, d. CoblIcescu,
in calatoriile sale, a
observat di formatiunile acestor
muntT, incepind cu cele mal
vechT sunt : Cretacee, carT cuprind
depoziteIe Rossfeldice -
Greziul masiv de Godula $i Iam,
na, depozite cu Exogyra Cotumba
si Hierogliff ; Eocene, carT
cuprind Gresiurile de Sztrolka;
Oligocene, carr cuprind depozite
menelitice, depozite de Bonarowka,
Gresiul de magura. ;