Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA-DE-JOS 429 BISTR1TA-DE-SIJS
299 agricultorT, 604 meseriasT,
5 industriasT, 604 comerciantr,
690 profesiunT libere, 421 muncitorT
si 964 servitorT. Totalul
populatiunilor, dupa nationalitate,
este: 12386 RominT, 6555
Ewer, 12872 Ungurr, 560 GermanT,
291 ArmenT si 33 GrecT;
iar dupd profesiunr: IoI18 agricultorT,
643 meseriasT, 5 industriast,
681 comerciantT, 762 profesiunT
libere si 1495 muncitorT.
tiü carte la sate 405 barbatr
s't 88 femei ; nu tir' carte 8719
barbar si 9030 femer; la oras
stiti carte 2861 barbatT i 1706
femer, nu stid carte 4000 bdrbatI
si 4194 femeT. Totalul celor,
carr stiti carte sunt de 3266
barbatT si 1706 femer, iar celor
cad nu stiti carte : 12719 barbatT
si 13224 femer.
Contribuabilr sunt 4367; improprietaritr
ati fost 2380 Cu
7513 aid si 812 präjinT.
Numärul parohiilor este de
9 Cu 27 bisericr filiale, deservite
de 6 preotl si 4 cintaretT ; sunt
si 16 bisericr catolice In comunele
rurale. (Pentru Baclu, vezr
descrierea orasuluT).
Scoale rurale sunt 9, care, la
1891, ati fost frecuentate de 184
baeff si 40 fete. N'ati scoale
comunele Valea-Mare, Faraoani,
Dealul-Noti, Cleja, Fundul-Racaciuni
i Osebiti-MarginenT, mar
toate locuite de Ungurr. Chiar
in cazul de se infiinteaza vre-o
scoala In acele comune, locuitorir
Ungurr nu vor sa-sT trämitä
copiT si ele se desfiinteaza,
precum s'a intimplat cu cea din
com. Cleja, infiintata in 1885
desfiintata in 1890, din lipsä
de elevr. Copiir Ungurr
sa citeasca in limba lor, cu preotir
catolicr.
Din punctul de vedere al economier
rurale, avem urmatoarele
producte In cuprinsul acester
plasr:
Paminturile de cultura in
cereale, legume, flnete i livem,
ad o intindere de I F231.16 hect.,
din aproximativ 31560.67 hect.
teritoriul intreg al plaser.
Padurile ocupä o suprafatä.
de 10309 hect.
Viile ocupa 177.304 hect.,
care ad dat, in 1891, 32465.08
hectolitri vin alb si 305.83 hect.
vin negru ; dupà controalele divizier
filoxerice, viea lucratoare
are o intindere de 1628 hect.
si cea nelucratoare de 6454 hect.
La 1891, s'a produs 399.64
hectolitri rachid si 28 hectolitri
tuica.
Animale sunt : vite cornute
10128, cal 1751, pord
5394, capre 1156, oi 9023, apartinind
aproximativ la 450
proprietarT, si care au dat, la
1891, linA igae 518 kil., turcand
4767 kil., mitä. 148 kil.
lind amestecat'd 11576 kil.
StupT de albine, la 1891, s'au
numdrat 597, care ad dat miere
1515.93 kilogr. i ceara 405.98
kilogr.
Budgetul comunelor din plasa
era In 1891-92 de 81287.77
leT la venituri si de 41720.81
ler la cheltuell.
Bistrita-de-Sus, plasd, jud. Bacad,
numitá ast-fel de la riul
Bistrita, care o uda de la N.-V.
la S.-E.; ea cuprinde partea cea
maT nordica a judetulur.
Teritoriul pläei acestia se
mdrgineste la N.: a) cu teritoriile
com. Condesti i Silistea
din jud. Neamtu, printr'o linie
care de la Valea-ltu-Ion merge
in directia esticd, taind apa BistriteT,
unja cad ferate si soseaua
Bacdti - Buhusi, pang la
Letcana; b) cu teritoriile com.
Galbeni, Neagra i Poiana-Iu.
rascul din jud. Roman, printr'o
linie incovoiata, ce taie calea feratä.
Baal-Roman, soseaua cu
aceeasT destinatie i apor merge
de la Letcana la erbesti ; la
E. se margineste tot cu jud. Roman,
de care o desparte riul
Siret, de la erbesti pana ma/
sus de Spineni ; apor malul
sting al Bistriter o desparte de
tom. Bogdanesti i Prajesti din
pl. Siretul-d.-s., de la Spineni
la Holtul ; la S. se margineste:
a) Cu pl. Bistrita d.-j., printr'o
linie sovalta, care trece de la
Holtul, in directie vestica, intre
com. Saucesti i Margineni-MuntenT
din aceasta plasa, si com.
Letea, Bacati i Osebiti - Mar
gineni din plasa vecina, taie
apele Siretulur, soseaua Bacati
Roman, apor strabate apa Bis
tritet pe la N. de orasul Bacad,
trece prin incrucisarea soselet
Bacau Piatra cu linia ferata Bacdu-Roman,
apor strabate linia
ferata Bacad-Piatra, termininduse
la Secatura ; b) de aci se
margineste cu pl. Tazlaul-d.-s.,
printr'o linie care, cu directia
tot spre V., trece printre com.
Fintinelele, Girleni, Buda si Va.
lea-hit-Ion din aceasta plasa,
com. Luncani, Slobozia-Luncani
Basasti din pl. vecina.
Aceasta plasa are forma unur
triunghiti culcat, cu baza la E.,
in albia Siretulur, de la er
besti la Holtul cu virful In
satul Valea-lut Ion situat la vestul
plasm
Mara de Atli Bistrita, care o
uda de la N.-V. spre S. E., des
criind o curba cu concavitatea
spre S.-V., plasa mal este udata
la E. de Siret, care formeaza
chiar limita si curge In directia
de la N. la S., descriind un arc
de cerc, cu convexitatea spre E.,
in dreptul plaser 8iretul d.-s.
Ultimele ramificarr ale dealu
rilor ce despart Siretul de Bistrisa,
ale caror var se apropie
foarte mult, fArá ca O. se intruneasca
alt unde va de cit numar