Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA
Galul, in regiunea muntoasd,
unde prezinta o alternantä de
giturr i expansiunI. In giturI
de multe orI lagimea vaeI se
reduce la lárgimea albieI riului ;
iar in expansiunl ea trece de
kil. Cele maI principale largirl
ale väleT sunt la Hangul
Bicazul, confluenta.Bicazuld. La
S., de Piatra, valea se lärgeste
largimea sesului BistriteI variagintre
3-4 kil., i, impreuna
cu podisele marginase, trece peste
7 kil. pana. la 12 kil.
Cota sesuluI BistriteI la Hangul
e 491,22 m.; la confluenta
TarcauluI 396,35 m.; la Piatra
316 m. ; Ja Buhus 206,11 m. ;
la Bacati 161 m.
Satele i localitäile izolate,
asezate pe cuprinderea sa, in
jud. Neamtu, sunt:
Popesti, Poiana-FaguluI, Gura-Dreptulur,
Savinesti, Ursi, Galul,
Piriul-Galul, Ruseni, Poiana-
RAchitiI, Topoliceni (com. Galul),
Stejarul, Busumeni, Frumosul,
Dreptul, Roseni, Poiana-
TeiuluI, Poiana-Larg,uluI, Gura-
LarguluI, Calugareni (com. Cáilugareni),
Bistricioara (com. Bistricioara),
Capul-DealuluI, Rapciunita,
Hangul, Boura-Firtigi
(com. Hangul), Buhalnita, Strimptura,
Izvorul-Alb, Poenari, Secul-Buhalnitef,
Potoci, Botosul,
Chindi, Cirnul-BistriteT, Izvorul-
MunteluI (com. Buhalnita), Cirnul,
Olteni, Poiana-Carbunari,
Cojujna, Dodeni, Bicazul, Fetesti-Polana-Capsef
(com. Bicazul),
Gura-Tamal'', Strimptura, Straja,
Stejarul, Lunca, Pingaaciorul,
Petricica (com. Pingarati), Niteni,
Oantul, Preluca, Vadurile,
Maliciul (com. Vadurile), Viisoara,
Garata, Tabon, Bitca-Doamnei,
Agircia, Cazacir, Chindia
(com. Doamna), Piatra, oras,
Petro-Dava, Vdleni, Vinatori-
PfetriT (com. Vinatori-Dumbrava-Rosie),
Dumbrava
427
j., Savinesti (com. Calul-lapa),
Roznov, Chintiniciul (com. Roznov),
Gura-Mesteacanulur, Balanul
(com. Mesteacanul), Ruseni
(com. Borlesti), Frunzeni (com.
Cindesti); osebit de acelea carr
vin situate mai departe de cursul
riuluT, precum : satele Calul,
anesti, Podoleni, Fauri, Buciulesti,
Manioaia etc.
Valea BistriteI comunica cu
Transilvania: prin pasul TulghesuluI,
deschis de piriul Bistricioara;
prin trecatoarea BicazuluI,
deschisd de piriul cu aceeasT
numire, si pi-in diferite
poted de cal; iar cu valea Moldoven
prin gitul Pipirig-Neamtu;
prin soseaua Piatra-Neamtu, care
tae Cracaul ; prin soseaua Piatra-Bozieni.
ConsideratiunI militare. Valea
Bistritei, fiind locuita in tot
cursul ei, constitue o buna linie
de meadä pentru a supreveghia
drumurile i potecile, carI vin de
peste frontiera. Ea are si pretioase
defensive. Inteadevar, Valea-Bistritel
formeaza un defilea
lung de ioo kil. si usor de d!sputat.
Pozitiunile de oprire se
pot cauta in particular, la jonctiunea
vaer BistriteI cu soseaua
Subas - Cornul-Luncef. Retragerea
ar fi asigurata: spre Neamtu,
prin drumul Gitul-Pipirig-Neamtu;
pe dealul din fata Bistricioacu
retragerea spre Neamtu
pi-in drumul Hangul-Neamtu; la
Bicaz, saa mal jos imprejurul
Pietrrf, cu retragerea spre Roman
prin Bozieni, saa spre Bacla,
dupa imprejuraI. Unja BistriteI
are insa inconvenientul de
a putea fi intoarsa prin valea
MoldoveT si a Siretului; cu toate
acestea inteun caz de atac dinspre
apus, basinul Bistriter, prin
pasurile sale p utin practabile, prin
lungul i dificilul defilea, prin
caderea sa, In caz de invaziune
la Bacla, prea departe de tara
BISTRITA-DE-JOS
Romineasca (Valahia), constitue
o sectiune de al doilea ordin si
prin urmare va fi intrebuintata
de inamic mamar pentru a intoarce
in basinul TrotusuluT, care
prezinta avantagia din pricina
comunicatiflor mar bune, mar apropiate
i mar numeroase,
si din aceea ca atacul pe acolo
conduce la rezultate mal sigure.
Bistrita-de-Jos, plath, jud. Bacan,
ast-fel numita de la Alá Bistrita,
care o uda. Ea e situatä pe
valea BistriteT si a SiretuluT, pana
in zarea dealurilor, ce despart
apele acestor riurI de ale TazlauluI-Mare
si de ale Trotusulur.
Teritoriul plaser se margineste
cu riul Siret, de la Holtul pana
la gura piriulur Racacluni, catre
comunele Buhociul din plasa Siretul-d.-s.,
Tamasi, Gioseni, Racataul
i Pincesti, din pl. Siretuld.-j.;
la V. cu com. Nadisa din
pl. Tazlaul-d.-s. i cu comunele
Bosoteni, Sinduleni, Tirgul-Valea-Rea,
Dragugesti si Braila,
din pl. Tazlaul-d.-j.; la N., cu
comunele Fintinelele, Mdrgineni-
Munteni i Saucesti, din pl. Bistrita-d.-s.;
la S., Cu jud. Putna
cu comuna Gropile, din pl.
Forma sa este a unuT dreptunghiù
lunguiet, care are laturile
mici la N. si S., laturile mari la
V. si E., iar virfurile unghiurilor
in s. Holtul, s. Secaura, s. Capota,
si gura piriulur Racaciuni.
RAIL Bistrita inträ intriaceasta
plasa pe la orasul Bacla, pe
care lasindu-1 pe dreapta, curge
de la N. spre S. si se varsa. in
Siret mal sus de sat. Galbeni.
Siretul intrá la satul Holtul
face o curba, cu deschizatura
spre E., pe toata limita estica
a plaseT, pana ce ese din judet,
spre a curge pe limita judetelor
Putna i Tecudhu. Ambele aceste
riurI se incarca, pe malurile ion