Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA 426 BISTRITA
sub-afluentil), Mesticanoasa, Nechritul
(cu sub-afluentil), Radiul
(Cu sub-afluentii), Cotreanta.
Din stinga primeste ptraiele :
Razimul, Galul, Rachita, Corni,
Bostanul, Largula, RotaruluT,
Hangiul (cu sub-afluentil),
Braditelul , S cditul - BuhalniteI ,
Drutultil, Potoci, Botosul, Pin-
0.1.4 , Pingiri ciorul, Bistrita, B orzogheanul,
Iordanul, Cuejdiul
(cu sub-afluentiI), Cracaul (cu
sub-afluentil), Caluiusul (cu afluentiT),
Orbicul, $. a.
Cursul Bistriter mima/ in jud.
Neamtu, este de 125 kil. (din
280 kilometri).
In jud. Bacaii infra maT la
S. de Buhu$I. De la Piatra la
Bacail Ostreaza maT pretutinden/
largimea de 70 m. Adincimea
pe aceasta portiune nu
e nicaierT mai mica de i m.
In unele locurr, este $i de 3
metri. Valea acestur ria comunica
cu Transilvania prin pasul
Tulghe$ deschis de Bistricioara
i prin pasul BicazuluT
deschis de riul Bicazul, $i cu
valea Aula Moldova, prin $oseaua
Arde/ Sabasula.
Dimitrie Cantemir in cartea
sa: «Descrierea Moldova» se
exprima ast-fel : «Bistrita este
atit de repede, incit surpd cele
mal marl pietre din munte i le
duce cu sine» (pag. 7, tom. II).
Pestir care traesc in Bistrita
sunt : boistenT, blehitI, mrene,
clea, zvirlugT, grindele, zgravocr,
lipenT , chiscati si lostrite
; lar in afluentiI el, OstravI
si midhaT. Ultimul soiti
de pestT se gase$te rar $1 se aseamand
la pide si in felul
cu mantbsul de la $es.
Pe Bistrita sunt dota podurl
de fier, unul intre Girlea si Buhu$,
lung de 204 metri, cu 4
deschiderl ; altul intre Baca $i
Fintinelele, lung de 201.05 m.,
tot cu 4 deschiderr.
Bistrita, rIa, In plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Ia nastere de sub
muntele Oslea i curge de la
N.-V. la S.-E., lasind, In partea
de V., Gropurile - Boultd, munti/
Boul, Frasinul, Tarnita, Cracul-Lat
i Muntele-VirfuluT
spre E. muntiI Tigvele, Bulzul,
. Botul-rairaticula, Botul-Dealula-Lung
i Piva. Ese din muntr
intre catunele Frincesti i Gureni.
Uda in cursul sati, pe dreapta
: comunele Pestisani si Telesti,
lar pe stinga: com. Bradiceni;
trece apoi prin com. tpmanesti
si la catunul Virful,
dupa ce se uneste cu Jalesiul,
se varsa in Jiti. Are ca afluent/
pe stinga, pirIul Balti$oara si pe
dreapta Borostina.
Mijloacele de trecere peste acest
fifí sunt 3 podur/ de lemn :
I in Pestisani, in dreptul comuna'
oindnesti, al 2-lea tot aci,
facut cu lemne daruite de proprietarul
din localitate si al 3-lea
In dreptul catunula Buduhala.
Bistrita, rig; izvoreste din muntele
Briota; curge de la N. catre
S. in jud. Vilcea, pana la
com. Tom$ani ; de ad i se indrepteazd
catre S.-E. si se varsá
In Olt, pe malul drept, la com.
Babeni, cdtunul Riioasa, dupa
ce a parcurs o lungime de 50 kil.
Largimea medie a ape/ Bistrita
este de 6 metri, adincimea
de 50 cm. Iuteala curentula
3 m. Largimea medie a
albia este de 25 m. Fundul contine
pietris mare pana la Tomsani,
iar d'aci la vale, pietrisul
se micsoreazd din ce In ce, astfel
el la com. Babeni e mal
mult nisip.
De la originasi pana. la manastirea
Bistrita, valea riuld Bistrita
este foarte ingusta i foarte
adincd, prezintind aspectul
une/ mar/ crapaturr; iar de aci
la vale se large$te treptat si a-
tinge i kil, la com. Frincesti
3 kil. in dreptul comuneI Babeni:
Valea Aula Bistrita este
populata si productiva.
Peste fiul Bistrita sunt 3 podurr
de lemn : Unul la Fole$tid.-j.,
lung de 25 m., altul la
Frincesti, lung de 35 m., $i altul
la Babeni de 45 m.
Bistrita primeste 3 afluent/
maI principall : riul Horezul, pe
dreapta, $i riurile Otasaul i Coste$ti,
pe stinga. Acest riti uda
comunele: Tomsani,
Frincesti, Genuneni
$1. Babeni.
Bistrita, rlulei, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti. Se formeaza din
izvoarele ce vin din padurea
Bistriter, curge prin mijlocul comuna,
punind In mi$care 25
mor/ ale locuitorilor Bistricea
2 fabric/ de fina; apoI, dupä ce
serveste la udatul gradinelor de
zarzavaturI i cimpula, in timp
de seceta, se varsa in bunare.
Bistrita, fes, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s.,
pe malul drept al Bisprin
comunele Valea-lul-
Ion si Blagesti.
Bistrita, trup, In partea vestici
a orasulta Piatra, jud. Neamtu ;
cuprins futre mahalaua Precista
$i Prundul-Marata.
Bistrita, t/-u de mofie. (VezI:
Incunjuratoarea -Ma.ndstire -Bisfrita,
mosie, jud. Neamtu).
Bistrita, vale, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, pe unde curge
&tul Bistrita, i in care este
asezata com. rur. Bistrita.
Bistrita, vale, j ud. Suceava, Neamtu
si Bacati, formata de munti/
ce se intind pe ambele malurI ale
riulul cu a sa numire. Se intinde
de la hotarul jud. Suceava, com.