Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA 425 BISTRITA
cu prisos prin frumusetile ce
ne Inconjoarä. Continuind drumul,
trecem Colbul si inträm in
Cher, unde ni se aratä Piatra-
Puscatl si Piatra-VindtoruluT,
apoI Coiful, Scäricica si, ajungind
la cascada Moar,a-DraculuT,
am scApat de pericol. Mal la
vale vedem, In stinga, Pirlul-
ArgmeT, ce formeaz1 hotarul
din spre Bucovina, càcf pAnA
ad Bistrita servA de frontierA.
Dupl locul numit In-Pisc, urmeazä
pe dreapta, Pipereni,
si pe stinga satele Chirilul, Cojoci
si inträm In-Litu si apoI
In-CAIdare. Urmeazä. Izvorul-
RAil si, dupä. Dimbul-ColaculuI,
satul Crucea, Genunea-Crucer,
läsäin Pirlul-CruceI In sting-a si
BArnärelul in dreapta, trecem
pe sub podul ce Inlesneste comunicatia
destul de penibilä Intre
Crucea si Dorna, si tot scoborind,
pe cind in dreapta se inaltä.
falnic Barnarul, in stinga vedem
Bitca-luI-Tirslni, Piriul-SarpeluT,
al LesuluT, intriim in Balta-CiTneluI,
Clrligata si, 'filtre Dealul-
UrsuluT, pulA stincos de munte
pe care se vede Ingusta cale
In zigzagurT serpuind in sus ca
pe perete, si Barnarul, pätnindem
in Toance. Dupä ce am salutat,
nu cu putira fria., Piatra-luT-
Toader, ajungem la Gura-BarnaruluT,
unde sunt faimoasele
instalatiunI forestiere ale M. S.
RegeluT, dupa care urmeaa. satele
: Holda, Holdita, Brosteni,
In fata NegreT, Haleasa, Lungeni,
Cotirga.$i, Frasinul, Poiana-GisteT,
Mddeiul, In fatä cu Piritil-CirjeT,
Borca, in fata SabaseI,
Pirlul-Pinter, Stejarul, Färcasa
si, In fine, CrApAturilé, din
josul cäruia trece in jud. Neamtu.
La Crucea si Brosteni avem
de admirat localurile de scoale
acute danie de M. S. Regele,
la Madeiti, Borca si FArcasa, pe
cele construite de Administratia
55218. N'arde Diefionar Geogroatc.
Domeniulta CoroaneI. La Borca
nu ne e permis a trece, arA a
arunca o ochire si asupra bisericer
ziditä de aceeasr Administratiune.
Bistrita inträ in jud. Neamtu
, curgind de la apus cdtre
räsärit, prin dreptul loculuT Stejarul,
pänä la satul Popesti
(Pochesti), formind pe o intindere
de 5 kil. hotarul judetulur
Suceava; de-aicr coboarä' In directiune
S.-E. prin marginea comund
Galu si mijlocul comuneI
CAlugäreni, pänä Ia imbucAtura
cu plrlul Bistricioara, formind
vre-o 3 cotiturT marI : una intre
satul Galu (din stinga) si Topliceni
(din dreapta) ; a doua
in ata satuluT Roseni si a treia,
la satul Poiana-TeiuluT.
De la primirea pirlulul BistricioareT,
se indreaptà maT mult
cätre E., si in linie dreaptà, sträbate
teritoriul comuneT Hangul
si. Buhalnita, pAnd la satul Izvorul-Alb
(imbucritura piriulur cu
aceeasT numire), unde aclnd o
curbAturä mare catre Est (in
fata satuluIPoenari), isT schimbä
cursul direct spre S. pänä la
primirea (din dreapta) a pirliasuluT
CriveI, sati maT bine zis
pänä al-TurculuI, udind teritoriul
crit. Bicazul.
De la Gura-TurculuT se ridicä
direct cátre E., prin com. Fingdrati
, Vadurile si Doamna,
päná.' la Piatra, formind ast-fel
o enormä cotiturA spre vestul
munteluT Cozmita. Udá. orasul
Piatra In partea despre V. si,
din dreptul säti, scoboarà din
noti mal mult cätre S., urmind
pe prelungirea linieT si a cursuluT
ce l'a avut de la satul CAlugäreni
spre Izvorul-Alb. Trece
prin comuna VInätori-Dumbrava-Rosie,
Calul-lapa si Roznov,
unde inträ pe teritoriul
plAseT Bistrita, despärtind com.
Zänesti, Podoleni, Costisa si Bu-
husul (carI vin pe stinga sa), de
com. MesteacInul, Borlesti, RAdiul,
Socea si Cindesti ( din
dreapta), Ona la linbucittura
piriiasuluT Cotreanta, de unde, apucind
spre E., formeazg marginea
judetulur BacAu.
In general, exprimind geometriceste
formele cursulul acestuT
rIA, in judetul Neamtu, vedem:
a) cl alcAtueste un unghiu obtuz
deschis cAtre Nord (erestetul
spre Vest), cu laturile :
Galu-Bistricioara si Bistricioara-
Izvorul-Alb ; b) un unghiti drept,
cu laturile : Poenari-Piriul-CriveI
(cel India in comuna Buhalnita,
cel de al doilea in com. Bicazul),
si pirtul Criver-Piatra; c) o linie
dreaptä, ale direia extremitatT
sunt : Piatra Pirlul-Cotreanta.
Stratul albier sale e stincos
si e de remarcat, cl In multe
localitátl : Toancele, Piatra-luI
Osman, Piatra-DraculuT, etc. In
jud. Suceava si Cheile-BicazuluT,
la Moara-lur-Bocancea, in jud.
Neamtu, aceste stincI se ridicl
deasupra feteI apeT, periclitind
adese-orr viata si avutul plutasilor
si al diversilor exploatatorT,
care-sT transpoartä produsele,
din partea muntilor, pe cursul
riulur.
Apele BistriteT, de obicinuit,
sunt limpezT si recT ; coloarea
(prività in catime mare), e albastrA-verzue
; contine multe minerale
in disolutiune.
Afluentir siii din dreapta, in
jud. Neamtu sunt piraiele : Stejarulur,
Busumeni , Dreptului,
Tarnita, Zahorna, Rosenilor, CAlugäreni,
Bistricioara, (Cu sub-afluentiT
s5.1) Duräul, Räpciune,
Boura-FirtigT, Izvorul-Alb, S ecul,
Boului, Izvorul MunteluT, Dodeni,
Bicazul, (cu sub-afluentil), Crivei,
TarcAul (cu sub-aflentil), Oantul,
Vadurile, Doamna, Agircia, Cazacul,
Petro-Dava, VinAtori, Calul
(cu sub-afluentiT), lapa (cu
64