Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA 424 BISTRITA
gime de 4 kil., formeaza hotar
intre comunele Brosteni
Mddeiul. De aci 1:d'aseste com.
Brosteni, strabate Madeiul pe o
intindere de 6 kilom. Formind
coturr marl si 8 grindue,
îl continua cursul In comunele
Borca i Sabasa, pe o lungime
de 4 kil. i in comuna Farca$a
pe o distan. de 12 kil, formind
hotar intre aceastà com.
si com. Calugareni din judetul
Neamtu. La Poiana-Popestilor,
trece in judetul Neamtu, face
ocolul CeahlauluT, udind comunele
Calugareni, Galul, Bicazul,
etc. si orasul Piatra si merge
de se varsa. In Siret, din jos de
Bacan.
In judetul Suceava, incepind
de la hotar, are de tributad,
de-a dreapta : pe Neagra-Sarulul,
Arinul, Ortoaia, Rusca, Osoiul,
Sunatori si Zugreni, in comuna
Dorna; &alele : BogolinuluT, Nitenilor,
al-luT-Mihaia, al-luT-Nacu,
al - Litulul, Scaricelel , Lespezilor,
, Barnarelul , Toancelor,
BarnaruluT, CapreT, Cdpriter, Caboaia,
Rosca si Neagra-Brostenilor
In com. Brosteni ; piraiele :
CaseT, Haleasa, oldanul, Lostuta,
MadeiuluT í Chiriaculur in
com. Mddeiul ; Cobuz, Borca,
Leonte, Taritenilor i Toplita
In comuna Borca; pidul Stejarul
In comuna Farcasa. De-a
stinga primeste piraiele : ArameT,
Chirilul, Opainestilor, FieruluI,
CaldareT, CaseT, Crucea, Sarpelul,
LesuluT, CiineluI, UrsuluT,
al luI Bortd, TiganuluT, Pusdra,
Holdita, Malulta, CaseT, Sfirbie,
FieruluT, Cotirgasul si Catelusa
In comuna Brosteni ; Pietroasa,
Puciosul, CirjeT si Ragajeni in
comuna Mädeiul; Sabasa in Sabasa;
plraiele: Tiflei, PinteT, al
luT-Gaina, SociI, Crucea,
casa, ArieI, Secatura si Crapaturilor
in comuna Farcasa.
Latimea Bistritei variaza. In-
tre 50-100 m., iar adincimea
intre 1-3 m. In verile secetoase
scade chiar sub un metru.
Iuteala cursulta variaza dupà
marimea apei. La sivoia e foarte
repede, pe clnd la genura (unde
apa e foarte adInca) si la beltY,
pare ca. abia se misa.. Albia
sa este stincoasa i prundoasa.
Cind iarna e grea, ingheata., sí
atuncT caldtoriile se fac cu
niile pe luciul eT. SloiT caratI
de dinsa primävara, la ruptul
gheteT, pricinuesc multe stricaciuni,
si nu o data s'aa väzut
gardurf, podurT, grinzT, case si
chiar animale, ca porcI, clinT,
tirite de sic:a la vale. Urletul
trosnetele, pe carl le scot sloiI
In mersul i grämädirea lor, adesea
sunt tot atit de puternice,
ca si bubuitul tunetuluI.
De cum s'aa curatit sloiT
pana. toamna, Bistrita e navigabila
pentru plute, usurind astfel
exploatarea padurilor. Pluta
e alcatuita din maT multe lemne:
gring, catargutT, catargele, dulapT,
etc., legate prin chingl sati
grinzl. Ea se ctrmueste cu dota
lopetT numite condeie. Primul
plutas se numeste cirmacia
cel din urma dalcaus. La oprirea
in schela se leaga de un
tarus, numit pociumb, printr'un
ginj (nuia rasucita.), numita cio-
Odie. ZecT de miT de plute luneca.
In fie-care vara la vale pe
luciul eT, ducindu-se peste m'ad
in alte tarT, ca sà se prefaca in
aur i sa imboggeasca tara. Iatä
de ce, cu drept cuvint, i s'ar
putea zice si la noI Bistrita-
Aurie.
Incorsetatä de muntr uriasT,
imbracatT saa gol, i stincT prdpästioase,
tot cursul salí infatiseaza
o mare variatie de tablourT,
care maT de care mal minunate.
Nimic mal frumos ca o
scoborire pe pluta de la Dorna
la Piatra, cale care, cind e apa
potrivita, se poate face in 18
pina la 20 ore.
Aproape fie-care localitate ce
tarmureste acest ria, ba chiar
fie-care stinca, isT are numele
saa, capatat in urma vre-und
intimplarY.
Pornind la Dorna pe pluta,
din schela de la Gura-Arinulul,
al pe stinga Buliceni din Bucovina,
mal la vale Ortoaia noasfra.,
ata. cu Gherghiteni si din
jos de ele, Rusca Bucovineana
se uita cu drag la sora eT de
dincoace. Dupa ce trecI Osoiul
(la nol) vin Sunatori In fata cu
Hirtoapa-Frumusica, de dincolo,
apoT Zugreni ata. In ata cu
Calinesti. Pana aci drumul e linistit
i calätorul are tot timpul
sa admire tablourile incintatoare
ce-1 inconjoara. Din cind In dind
dInsul mal arunca cite o privire
spre Pietrosul-ArdealuluI, alb de
ninsoare i prin Iulie. Dar am
ajuns inteo genune Aci apa e
foarte Una. In bungheturile de
bradet, cintaretiT veril cu multa
maestrie se intrec a ne desfata
cu cintecele lor. Inainte-ne insa,
cursul BistriteT se pierde, se inchide.
Nu vedem de cit fasia
de apa ce am lasat in urma-ne
incolo piramide i peretI de
stincI, cad se pierd in non.
armaciul face un semn dalcausuluI,
Ii scoate palaria, o pune
jos si peste dinsa nelipsitul topor,
inghite o dusca de holerca
(rachia), ca sä mal prinda la
inima, controleaza starea jugultif
si a condeiuluT, tg face cruce,
isT intepeneste picioarele si, cind
pluta e aproape sd se izbeasca
de stincl, ne vesteste Coltul-
AcreT. Aci, ce e drept, o lopatii
lace o vrealii. Pluta e rdpità de
curent, care o poarta ca pe o
jucarie. Plutasil IsT incordeaza
toate puterile, intrind in lupta
cu furia apeT.
Primejdia se compenseaza insa