Untitled - upload.wikimedia....

BISTR1TA 423
1856, s'ají predat toate
gata. Proectele acestor cladirI
s'aa' alcatuit i executat de arhitectli
clddirilor manastirestI
Ion Shlater, Scarlat Benis si ajutorul
Iuliu Fraivald sub igu-
.menirea Plrinteld Gavriil Ar-
him In curte, rezimata de clopotnita,
este piatra funerará a luT
Pirvu Craiovescu, avind inscriptia
«In luna Aprilie, zilele 28,
repausat-aa robul luI Dumnezea
Jupan Pirvul, Marele Ban al Crajoyel,
in zilele blagocestivuld
Ion Moise Voevod, In anul 7037,
(1529)».
Se stie cä acest Pirvu era fratele
banuld Barbu Craiovescu.
fiul boeruld Neagoe.
Din odoarele mAnastireI insemnam
urmatoarele
Icoanele imparatestI, carI par
a fi din timpul luI Brincoveanu.
cruce de lemn ferecata in
argint, damita, de jupin Manta,
in anta 7072 (1564).
alta cruce mal' mare de
argint, din timpul luI Mateiù
Voevod, 7150 (1642).
cruce mica' de lema imbracata
In argint, din anul 1678.
cruce in Migran, din 1804.
Doua ripide de argint suflate
cu aur, identice cu cele de la
manAstirea Horezill, din 7193
(1685).
Doa sfesnice mal< imparate$6
de bronz, din 1710.
Anaforita de argint, suflata
cu aur din 1685, s. a.
In biserica se pastreaza si
moastele SE Grigore Decapolitul,
inteun frumos sicria de arginf,
lung de 1'45, facut de
Constantin erban Basarab
sotia sa Doamna Masa. Amindol
se reprezinta in relief pe
capac. Sicriul a fost lucrat In
Ungaria si a costat peste 1500
galbenI.
In clopotnita se afla 4 do-
pote, din cae/ 2 din 1497, adica
din anul fondatiund manastireI.
Intr'o amanita dintr'o aripa
a edificiuld, D-1 Gr. G. Tocilescu
a gAsit zacind in dezordine
120 manuscripte, din carI
72 slavone, 4 grecestI, 44 romtnegf
si 267 cartI Upar-Re, din
carI 131 slavone, 53 romine, 30
slavo ron-111.1e, 50 grecestI, 2 greco-romine
si I germano-rus, pe
care le-a depus la muzeul national.
In manastirea Bistrita a fost
instalata in timpul din urina, o
scoald de sub-ofiterr.
Manastirea se administreaza
de un ingrijitor, avind pentru
biserica personalul strict necesar.
Bistrita, culme de munte, in judetul
Vlicea, ce porneste din
muntele Cocorul , se indrepteaza
drept catre S., despartind
rIul Horezul de Bistrita si
se termina' in dreptul comuneI
Horezul. Are un singur pise mal
principal, muntele Cocorul.
Bistrita, padure, numita si Padurea-Bistritei,
in com. rurala
Bistrita, plasa Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti, proprietatea statulul.
Bistrita, 't'ir/are, linga mandstirea
cu aceia$I numire, jud. Neamtu,
pe mosia numita. Inconjuratoarea-MAnastirer-Bistrita,
teritoriul
com. Doamna, pl. Piatra-Muntele.
Are o intindere de 1221
pog. ; se afil pusa in exploatare.
Numirea vechie Vatra-Mdnastiret
Bistrita, M'arare, intre comunele
Resca i Falconi, pl. Ocolul, judetul
Romanati.
Bistrita, pida, jud. Neamtu ; izvo.
reste spre E. de piciorul mun
teluI Chicerul, din o ramificatiune
despre Sud a munteluI
BISTR1TA
Ceahlaul. E situat pe teritoriul
comuneI Bicazul, plasa Piatra-
Muntele. Se varsa in piriul Bistrita,
drept pe linia de hotar
despre Transilvania.
Bistrita,pirtiab in com. Doamna,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
E format catre obirsia sa din
doua izvorase: Valea-Mare si
Valea-Mica. Curge paralel Cu
drumul de comunicatie al manastird
Bistrita, traversind soseaua
mixta Piatra-Bicaz, filtre
kil. 61 si 62. Se varsa In riul Bistrita
linga schela numita SchelaluI-TAbon,
in fata satuld Bitca-
Doamner.
Bistrita. (Vez/ Sarata-BistriteT, judetul
Neamtu).
Bistrita, de la slavonescul
ce insemneaza apa repede,
jud. Suceava, Neamtu si Bacau.
10* are obirsia de sub muntele
Prislopul ce formeazAhotarul 'intre
Maramures si Transilvania.
La inceput poartá numele de
Bistrita-Aurie, de la aurul ce
alta data se s'Ala din nisipul
de pe albia el. UdA oraselele
Iacobeni, unde e o fabrica de
fier si un mare hait, (opritoare
unde se stringe apa, care inlesneste
mersul plutelor cind apa
e scazuta) si Dorna din Bucovina.
Intrind In tara la Gura-
Negrer, curge de-o cam data
de la V. spre E. si adapa comuna
Dorna pe o lungime de
14-18 kilom. La poalele Bogolinuld
(intre Coltul-Acre/
Cheel), trece in comuna Brosteni
si-s1 indrepteaza cursul de la
N.-V. spre S.-E., udind toate satele,
ce alcatuesc aceasta comuna,
pe o intindere de 34 kil.
formind 20 de serpuirI si 36
grindurI. De la gura piriuld
Neagra-Brostenilor i pana la
gura pifiuld Catelusa, pe o lun-