Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA 422 BISTRITA
luT Stefan-cel-Mare Voev., Petru
Voevod Rares, Elena Doamna,
Maria Doamna, Roman Voevod,
tatal luT Alexandru-cel-Bun, Alexandru-cel-Bun,
Ana Doamna.
Casele domnestr, facute de
Alexandru-cel-Bun, serva acum
pentru locuinta EgumenuluT; sub
ele se afkl o subterana, despre
care traditiunea spune, ea in
ea ati fost inchisT i decapitatI
47 de boerT, pentru ea' erati tradatoriT
tard i domnitoruluT.
Zidul, care incepe de la casele
egumenest1 si duce pana
la chiliile servitorilor, este facut,
dupa cum arata o inscriptiune,
din temelie, cu osteneala i cheltuiala
luT Iacov Arhimandritul,
Egumen manästird Bistrita, din
toata ramasita averer sale, pentru
sufletul sati si al parintilor
sal; la anul 1776.
Dintre veniturile acesteT manastirT
insemnam mosia Bistrita
i Plopusorul, jud. Neamtu ;
mosia Braina, cu satul, situat
intre mosiile Macsineni si Penelul
din ocolul SiretuluT, tinutul
Galatuluf; mosia Braniste,
din jud. Neamtu.
Bistrita, va/Osare, In jud. Vilcea,
fondata la inceputul secoluluT
al XVI, de catre patru
fratT BasarabestI, numitT Craiovesti
Barbu, Pirvu, Danciu
Radu. Reproducem cele maT de
jos, dupa raportul d-hrT Tocilescu
asupra acesteT manastirT : «Pisania
vechie de la bisericà nu maT
exista. Este irisa alta inscriptiune
de plata din anul 1683,
incastrata in zid sub clopotnita,
care 'I tine locul. Ea are coprinsul
urmator:
«Sfinta aceasta i Dumnezeiasca
manastire pomeneste a fi
zidita intiiti si den temelie de
Barbu Banul Craiovescu, carele
aicT i ingerescul cin al calugariel
mar pe urma aü luat, iar
dupa aceia reaua vrajmasie a
cruduluT Mihne Voda Dracea ce
ati avut pe dinsul, den lata pà*mintuluT
a o sterge silind cu tunurr
1 cu alte cinT zidurile i ati
spart. Insa Dumnezei cel-cl stricatele
dreage, slab ele intareste
desnadajduirile omenestf in
bund nadejde si fiinta le aduce,
acela lasat tiranica pohta
a MihneT a savirsi de tot, ci jara
Barbul Banul intramare si putere
dind, iara o at1 prefacut,
maT buná incá i maT frumoasa ;
si dupre aceia iara bundtatea
adinca intelepciune dumnezeasca
atitind tiind din rodul Barbulul
oameni marT si vrednicT, o ai.1
tinut si o ail päzit, precum
Preda vel Vorn. Brincoveanul,
In toatä vieata luT ati facut,
pre unde a(' fost cite ceva stricat
arr dres. Iará in aun* cestT mal
de pre urma cu mar mare osirdie
i maT cu mare cheltuialä
nepotul sari Constantin vel
tar, carde despre tot traginduse
da vechia dunga a Craiovestilor,
care si Basarabesti se
chiamd, si despre muma si maT
din bätrina i imparatésca casa
a Cantacuzinilor, vrind a raspunde
blagorodnieT i evlavieT
sale carea catre Dumnezeestile
lucrurT avea, multe ari intarit
multe ati infrumusetat, si den
noti ati facut la aceastä. Dumnezeiasca
i sfinta casa, &lid si lasind
precum i s'ati cäzut In
veac bun pomenire bunuluT
luminatuluT si neamuluT sati si
luT, savirsind aceasta in zilele
unchiulur säü, luT Ion S erban
Voevod cel tinar, si fiind egumen
Parthenie Eromonah, leat
7192, (1683) mesita Septembrie
12».
Constantin vel Spatar, care
a reparat manastirea, este viitorul
Domn Brincoveanul.
In biserica se pastreazä un tabloil
pe pinza, reprezentind ple-
carea luT Barbu Craiovescul la
mandstire, ca sä se calugareasca.
Barbu cu barba alba, imbracat
in costumul timpuluT, sine capul
plecat pe mina dreapta,.lar
mina stinga o tine la ureche in
semn de adio pentru toate cele
lumestI ; dupa dinsul vine un
tinär cu dulamd imblanita, urmat
de o ceata de alte 18 persoane,
tot In dulame rosil cu
blana, intreaga familie a CraiovWilor.
Pe pinza se citeste:
«Aceasta musama s'a scos dupa
cea vechie prin osirdia SfintieT
sale Parinteluf Kyr Gavriil, Egumenul
mändstireT Bistrita, anul
1830». Tabloul original nu
se maT pastreaza.
Picturile din interiorul biserice!
sunt toate moderne. La
stinga este portretul mural al
luT Barbu Craiovescul, intiiul fondator
al acesteT manastirT (1498)
si la dreapta se aflä portreful
luT Barbu Dimitrie tirber, principele
Domnitor, (1855).
Inscriptiunea pusa la intrarca
despre bolnita a clopotnitd ne
spune «Fiind ca aceastä manastire
Bistrita se afla in starea
cea mal ruinoasa, asa din
cauza aceasta a hotarit Mara
Sa Domnul Gheorghe Bibescu,
In anul 1845, darimarea acesteT
ruine, impreuna cu biserica, si a
se recladi precum exista In fiinta.
La 26 Septembrie, anul 1846,
s'ari pus temelia de MM. Lor
Domnul i Doamna, in prezenta
tutulor ministrilor i boerimeT.
In anul 185o si 1851, din pricina
evenimentelor, a fost intrerupta
aceasta cladire ; la anul
1852 incepindu-se iard$I lucrarea,
in anul 1855 desävirsindu-se
sfinta biserica, la 15 August,
in ziva SI. Mari!, s'a sfintit prin
Eminenta sa Parintele Mitropolit
D. D. Nifon in prezenta MM.
Lor Domnulul i Doamnd StirbeT,
si in luna luT Septembrie