Untitled - upload.wikimedia....

BISTRITA 418 BISTRITA
coperitI Cu padurT de brazI, mesteacanT,
carpen!, fagT, etc., carI
daa, pentru constructiunT i alte
diverse trebuinte, un lemn de o
specie si calitate superioara, dar
a caror terenurT sunt cu desavirsire
improprir culturel plantelor
agricole ; podisele, valle si
sesurile, de si inguste, insa pre-
zintind in cea mal mare parte
terenurI nouT, formate prin tA-
erea padurilor si scoaterea
dacinilor, sunt inca nestoarsc
de puterea productiva, asa ca
pot fi inca' mult timp la nivelul
producereT terenurilor din
regiunile mar putin muntoase.
In toatá partea pläsei ce se
intinde catre apusul riuluT Bisfrita
se simte, din pricina muntilor
si a padurilor, o clima
mal asprd in titnpul erneT si
mal ra.coroasa pe timpul vereT,
de cit in partea despre rAsa.rit
si mal cu seama pe valea rluluT
Bistrita, unde predomina curentul
atmosferic N.-S.
Productiunea piase Bistrita
este foarte variata : terenurile
cuprinse pe dreapta riuluT Bistrita
i mal cu searna in spre
apusul Unid ce formeaza satele
: Negulesti, Mesteaca.nul, Valea-Nechiului,
Tazläul, Frumoasa
i Balcani, sunt acoperite cu
padurT vaste, din carT de abia,
de un timp incoace, aa Inceput
a se exploata, in raport cu intinderea
lor, parcele foarte m!cT,
dar carT pe l'alga ca indestuleaza
satele i tirgusoarele de
prin prejur, se exporta mult afara
din judet. Cu toate ca aceasta
regiune, din pricina configuratiuneT
sale naturale, este
improductiva ori-carer alte culturT,
totusI natura, in legea eT
de compensare, a inzestrat-o cu
bogatiile muntilor sal, ce contin
intre altele: pietre calcaroase,
din care se face var (cum
la satele : Soci, Betesti, Barca-
nesti, Cindesti, Frunzeni, etc.),
pietre de gresia dur, din care
se cioplesc lespezr pentru
dirT (cum la Negulesti, etc.);
schisturl lutoase, din care se
fabrica oläriile, caramidele, etc.
Despre räsdritul Enid acestor
sate insa, terenurile se intind,
aplecindu - se mal mult catre
valea BistriteT, si fiind formate
din podisurl, dealurT si val' cu
mult maT joase la nivel de cit
cele precedente, reprezintä regiunea
cultureT plantelor agricole
pe o intindere de 15583
hect. si 18 ariT, carT repartizate
dupa felul semanaturilor sunt:
2303 hect., 44 ariT griti; 1237
hect., 81 aril orz ; 1845 hect.,
55 arif °yaz ; 7540 hect. 63 aril
porumb; 341 hect., 71 arir secara;
172 hect., 72 arif hriscA ;
54 hect., 99 arir mazare; 6)
hect., 82 arif cinepä ; 33 hect.,
22 aril cartof1; 121 hect., 3
ariI fasole ; 2 hect., 88 arif in ;
i5 hect., 67 ara' meitl; 113 hect.
rapirá; 58 hect., 61 ariI paring;
1693 hect., 64 ariT finete.
Suhatul vitelor are o intindere
generará de 3151 hect.,
9 nutrind un numar de
22690 capete de vite.
Industria este bine reprezintata
sub toate formele d. Postavaria
(si maT cu osebire postavul
asa zis militar-ese), se lucreaza
in marea fabrica. a raposatuluI
colonel Eugen Alcaz
(linga tirgul Buhus), iar sateniT
se indeletnicesc cu facutul sucmanilor.
In comuna Tazlaul sunt
cusAtorI vestitT pentru asemenea
lucrar!. Flerdrir sunt 14, rotarli
34, virara' 22, mor! de apd 36,
fabricT de cherestea cu mal multe
ferdstrae 3, dintre cari' cele mal
sistematice sunt cele de la Negulesti
(ale d-luT Avram Juster)
si de la Mesteacanul (ale d-lur
Leon Bogdan), etc. Este o fabrica
de spirt, cum si cite-va
cazane; o fabrica de luminarl
de sea; o fabrica' de uleiti.
In raport cu intinderea sa,
plasa Bistrita are cele mal' putine,
precum si cele mal scurte
drumurT dintre toate pldsile intreguluT
judet ath din greutatea
ce intimpina lucratorif la sapatul
stincelor si nivelarea in parte
a terenurilor, cit i din lipsa
fondurilor banestI in carT se gasesc
comunele, judetul si diferitiT
exploatatori din pärtile
muntoase, asa ca maT toata reteaua
drumurilor este concentrata.
spre centrul i rasdritul
pläseI pe valea BistriteT. Cele
maT principale drumurI sunt :
Drumul national Buhus-
Roman care pleaca din ocolul
vitelor al tirgusoruluT Buhus
trece hotarul judetuluT pe la
hanul DonicT.
oseaua judeteand Buhus-
Roman, care incepe din marginea
despre N.-S. a tirgusoruluT Buhus,
'in dreptul ratosuluT (hanulul)
din vale, si strabate, in directiune
S.-N., teritoriul comunelor Costisea
i Silistea, cind de-o parte
cind de alta, paralel cu apa
OrbiculuT (pe care-lintretaie de
3 orI), trecind ast-fel prin satele
: Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s.,
Silistea i Romini, apoI prin
satele Gosmani i BIrcul, la rasaritul
caruia traverseaza hotarul
jud. Roman.
oseaua judeteana Roznov-
Moinesti, continuare a drumuluT
judetean Dobreni -Roznov-Moinesti,
incepe din marginea despre
N. a comunel Roznov,
dreptul kil. 19, trece prin satul
Roznov, traversind nul Bistrita,
intre al 22-23 kil. i merge
paralel cu &lista in directiune
N.-S. pana In dreptul satului
Ruseni, teritoriul com. Borlesti,
de unde se indrepteaza spre S.-
V. pana la kil. 36, unde iarasT
apuca finja dreapta spte S.-E.,