Untitled - upload.wikimedia....

BISTRICIO ARA 416 BISTRITA
vreI si 20 nevolnicI. Locuito;ii
se ocupa cu plutdria, cresterea
vitelor, industria mica si agricultura.
Numarul contrib. e de 175.
In acest sat se afla : o biserica
Cu I preot i 2 eclisiarhI;
o scoalá frecuentata de 89 elevI
; 2 oläril I cizmar ; i fíerastrai
sistematic pentru exploatarea
padurilor. Numarul vitelor
e de 2656 capete, dintre
carr: 150 bol, 250 vacI, 2000
cif, 30 cal, 96 rimatorT i 130
viteI.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua numita.
a TulghesuluI, sal:1 Piatra-
Prisäcani, ce este pietruita pänä
la satul Hangul, ducind prin
satul Rapclunita, si, in spre
Transilvania, tae la hotar muntif
Gherghiulur, (1265 metri) si
duce prin satele asezate pe valea
riuluT Bistricioara, la statiunea
balneara de la Borsec,
lar mal departe conduce in cimpia
GherghiuluI. Aceastä. osea,
din dreptul kil. 109, face legaturä
cu soseaua ce duce, prin
satul Calugäreni, la satul Galul,
si apoI, in susul riuluI Bistrita,
la Dorna din judetul Suceava.
Afará de aceste douä drumurT,
mai sunt cite-va potecI, (Entre
carI unele foarte grele, ce duc
in interiorul masivulul muntos.
Bistricioara, gîrM, judetul Baca,
plasa Bistrita-d.-s. Este un
brat al Bistriter, format prin dese
revarsdrI, care inchid un pámint
baltos pe stinga sa, intre dinsul
i Bistrita. Trece pe teritoriul
comunelor Finttnelele i Girleni,
despartind satul Girleni de
satele : Lespezi, Paladesti, Hemeiusi
i Racila si pe la comuna
rurald Fintinelele, unin
du-se cu Bistrita si cu pirtul
nat la Nord de BacH. Aceasta
Orla miscä multe morr, pentru
care cuvint se mal numeste Girla-
Morilor.
Bistricioara, mofle, jud.Neamtu,
situatá pe cuprinsul comuna cu
a sa numire, pe tinga mosiile Buhalnita,
Hangul, Poiana, Cälugareni
i altele. A fost proprietatea
KneazuluI Gheorghe Cantacuzen
; astazI formeazá trup
cu mosia Hanguldi si se exploateaza
la un loe de cätre d-niI
Gheorghe si Valerian Ciuntu.
Pentru transportul arborilor din
padurea din aceastá parte s'a fa'cut,
de catre arendasie, un drum
de fier cu 12 vagonete. Pentru
tliatul si fasonatul lemnelor
sunt 12 ferdstrae, la care servesc
51 lucratorI. Pe vara fierastraele
taie vre-o 1050 de plute.
Valoarea in banI ce posea. arendäsia
pe cuprinsul acesteI
mosiI este socotitä aproximativ
pentru averea mobiliard numaI
la cifra de 43600 leI. (VezI Hangul,
mosie).
Bistricio ara, pfrig, in plaiul Vulcan,
jud. Gorj. Ia nastcre de sub
muntele Piatra si curge de la
N. la S. Se varsa, in. riul Bistrita,
in hotarul com. Pestisani.
Bistricioara, pir177, izvoreste din
muntif TransilvanieI, intra in judetul
Neamtu, pe la satul Tölgyes
(Tulghes, trecáltoarea Prisacani),
in dreptul caruia primeste
din dreapta piriul Pintec,
iar din stinga pirlul Prisacani,
ce vin pe hotar ; strabate apor
teritoriul comuneI Bistricioara,
in directiune Vest-Nord-Est, udind
satele : Poiana, Grintiesul-
Mare, Grintiesul-Mic, in dreptul
carora primeste piriiasele Grintiesul-Mare
si Grintiesul-Mic
merge pana in marginea despre
Est a satuluI Bistricioara, unde
se varsa pe dreapta riulur Bistrita,
intre satul Calugareni
Rapciunita, aproape la al 105-lea
kil. al drumuluI ce duce spre
Prisacani.
Apele sale sunt micI, s't nu
pot servi niel transportuluI de
lemnariI.
Bistricioara, vale, jud. Neamtu,
situatä de-alungul pirluluI Cu a
sa numire. Incepe din dreptul
satulur Corbul (Hollo) din Transilvania,
trece hotarul i inainteaza
pana in valea riuluI Bistrita,
pe o intindere, in judetul
Neamtu, de 18 kilo metri si o lärgime,
care nu ajunge mal in nicl
o localitate maximul de 3 kil.
Satele i cätunele asezate pe
cuprinsul saa, sunt : Bistricioara,
Grintiesul-Mare, Grintiesul-Mic,
Po i an a-Gri nti esulur, Pi chetul-Pintec
si vama Prisacani.
Apele ce o uda, sunt : piraiele
Bistrita, Pintecul, Coromislele,
Piriul-Toaca.1, .Arsita-
Luncelor, al-GrasuluT, al-MorariuluI,
al-MordrasuluI, al-JidanuluI,
Prisacani, Bradul, Mägura,
al SghiabuluI, Grintiesul - Mare,
Grintiesul-Mic si Dranitire.
Bistrita, p/asd, jud. Neamtu, In
partea despre Sud-Est a judetuluT,
asezatá pe sirul muntilor
si al dealurilor ce se prelungesc
din trunchiul principal al Carpatilor
MoldoveI, in directiune
rasariteana, intre cursul riului
Bistrita si hotarul Transilvanid,
cum si pe valle, podisele i dealurile
ce se intind in directiune
Nord - Sud, de la rasiritul cursuhd
Bistritel pana in hotarul
despre judetul Roman, formind
In totalitate spre Sud linia marginasá
cu judetul
Se margineste la Est Cu judetul
Roman, de care se desparte
pi-in o linie conventionall
aproape dreaptä, care, inceptnd
din partea nordicl a satuluI Bircul,
teritoriul comuneI Silistea,