Untitled - upload.wikimedia....

BISTRETUL 415 BISTRICIOARA
lomd. Panä la secularizarea averilor
bisericesti, depindea de
manastirea Tismana.
Bistretul, pticlure a statulur, jud.
Dolj, pl. Bállesti, com. Bistretul.
Are o intindere de 150 hect.
Este compusa numar de stejar,
$i se gaseste pe mosia statuluI
Bistretul.
Bistretul, iìiic schit, lingd com.
cu aceeasT numire, in pl. Bdile$ti,
jud. Dolj.
Bistretului (Brani§tea-), brafte,
jud. Dolj, plasa
com. Plosca, pe linga care trece
hotarul de V. catre com. Urzicuta,
pl. Bailesti. Face parte
din ocolul Piscul, circumscriptia
XVII silvicd. Are o intindere
de 40 hect.
Bistriceanca, tnovild de hotgrnicie,
jud. Dolj, plasa Cimpul,
com. Ciuperceni.
Bistriceanul, fihoig, com. Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Bistricioara, com. rur., judetul
Neamtu, la extremitatea despre
V. a plaser Piatra-Muntele, asezata
de-alungul piriuluI cu a sa
numire, pe muntiI i dealurile
ce formeaza grupa Grintiesulur,
In partea judetului Neamtu. Prin
marginele sale de catre apus
formeaza hotarul Transilvaniei,
de care se desparte prin cursurile
piriia$elor Prisacani $i Pintecul;
la S.-E. se inalta marele
masiv stincos al Ceahlaului, la
N. se afla com. Calugareni si
riul Bistrita.
Este formatl din satele : Bistricioara,
Grintiesul- Mic, Grintiesul-IVIaresiPoiana-Grintie$uluI,
impreuna cu ea:tunde : Pintecul
si Prisacani. Are o populatiune
de 1743 suflete, 865 barbati, 878
femei; 850 necasatoriti, 736 elsatoriti;
148 vaduvi, dintre cari
96 vaduve, 4 divortatT, 67 nevolnici;
322 copa de sex barbatesc;
364 copiI de sex femeesc ;
sunt 23 straini, dintre cal-1 9 familii
evreestf; 65 stiu carte.
Terenurile com. Bistricioa.ra
mai toate sunt intretesate de
ramuri muntoase, prezintind catre
granita, spre nordul satuluT
Poiana-Grintiesului, i intre cursul
pirtului Grintiesul-Mare, un intreg
sistem stincos, numit Pietrele-Rosii,
ce se desfasoarä pe
o mare intindere, in ramuri, sub
forma de greb1ä dintaa, spre
S.-V.; aceste dealuri sunt acoperite
cu imense padurT de brad,
din carr parte sunt puse in exploatare.
Locurile pentru agricultura
sunt restrinse $i aceasta mal
mult si din pricind altitudinei
si a formatiuneI solului; singura
cultura. care se face maT cu priinta
este a porumbuluI, ce 1cupd
o intindere de 200 hect.;
despre cele-l'alte se poate zice
cá mal nici nu exista in aceste
regiuni.
Locuitorir se ocupa cu plutäria,
agricultura si putin cu industria
primitiva. Dintre cei improprietaritI
in 1864 sunt 124
cari staptnesc locurile lor ;
142 ca urma$I. Un loc e parasit
$i ocupat de comuna.; un loc
sapina de catre altii; 16 sunt,
carI de si insurati i cultivatori
de pämint, nu aa nici un fel
de proprietate i nid prilejul
de a mosteni dupl urma parin-
Olor lor legiuiti.
In aceasta comuna sunt 3 biseria
deservite de 2 preoti
6 eclesiarhi, intretinuti din fondurile
com. Are: 2 Fa, cu cite
invatator ; o pita pentru facerea
sucmanelor, cu 4 &Talle
si o alta cu 2 gavane; 12 mori,
9 circiumi, 5 bacanii, 3 dulgherii,
3 fierarii, 2 cojocarii, 5 linarii,
7 ferastraie pentru exploatatul
padurilor.
Budgetul comund e de 12968
lel la veniturr si de 11921 lei
la cheltueli. Numarul contribuabililor
e de 500. Case sunt 342.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua mixta
Piatra -Prisacani, care strabate
comuna prin mijlocul el pe o
intindere de 18 kil.
Fondul drumurilor e de 2360
lei la venituri si de 2300 lei la
cheltuelf.
Ima$ul are o intindere de 450
hectare. Vite sunt 9243, din
cal-1: 437 bol', 770 vaci, 4628
oi, 96 cal, 276 porcT i 376
viteT.
Bistricioara, sat, comuna Bistri
cioara, pl. Piatra-Muntele, jucl.
Neamtu, asezat pe intersectiunea
vdilor Bistrita i Bistricioara,
in unghiul format de drumurile
Piatra-Prisacani si Bistricioara-Galul,
pe malul drept al
pIriului cu aceiasT numire, la 38
kilometri departare de orasul
Piatra.
Se margineste la E. cu muntele
Ciahlaul, ramurile secundare;
la N.-V. cu satul alugAreni,
de care se desparte prin
ramura muntilor Mdlu$tetul
Buraga; spre S.-V., in susul piriului
Bistricioara, cu satul Grintiesul-Mare.
Terenurile sale sunt deschise
joase catre N.-E., in partea
riului Bristrita, din care cauza
apele acestur Orla tnainteaza
inteo curbatura spre V., impinse
fiind in aceasta directiune si de
promontoriile dealului Hangul,
ce se ridica in fata satului, pe
malul salí sting. Suprafata vetrei
satuluI e de 95 hect., 5036
arii. Populatiunea e de 530 suflete,
sall 252 fama', 30 vaduvi,
101 baeti, 122 fete, 5 E-