Untitled - upload.wikimedia....

BISOCA 413 BISTRA
izbesc vedcrile pe unele culmT
despartitoare de va.T.
(A. I. Odobescu, «Scrierl 'ite-
,
rare i istorice», Vol. III, pag.
172-174).
Bisoca, sat, in plaiul RimniculuT,
judetul R.-Sarat, catunul de resedintä
al comune Bisoca ; numit
ast-fel de la muntele Bisoca.
Inainte se numea Foltea-Sarile,
de la plriul Foltea-SariT, care o
uda. E asezata la Sud, la poalele
munteluT Bisoca si pe plriul
Foltea - Saril. Are o intindere
de 140 hect., si o populatiune
de 46 familif, cu 196 suflete,
din carT 46 contribuabilT ;
31 stia carte. Are o biserica deservitä
de i preot, r cintaret si
paracliser. Aci e si scoala comunal:a.
MaT coprinde si catunul
Poiana-BouluT-luf-Drägan.
Bisoca, izvor, in comuna Minzalesti,
jud. Buzda, catunul Sghiabul.
Ese din muntele Bisoca, se
uneste cu izvorul Säratelul
da in piriul Sghiabul.
Bisoca, sfoara de mofie a statuluT,
pendinte de schitul Gavanele,
jud. ; are 20 hectare
fineata.
Bisoca (Minzale§ti), mofie, In
comuna Minzalesti, jud. Buzda,
cat. Sghiabul, de 200 hect. : fineatd,
lived si izlaz ; proprietate
mosneneasca in devalmäsie, face
parte din mosia Minzaleasca.
Bisoca, mofie, in comuna Vintila-Voda,
jud. Buzati, constind
dintr'un frumos ses, situat In poalele
muntelur Bisoca. Are 300
hect., din care 34 padure, 21
arabile, restul fineata.
Bisoca, mofie, la Nordul plaiulul
Slanic, parte in judetul Buzau,
parte in R.-Särat. Are 11.000 hectare,
din care 6000 palure, i000
locurTde porumb, apqr flnete, izlaz,
etc. Aceastä mosie, de si
avuta in mine, din cauza departärel
i greu tate' drumului,
nu se poate exploata ingrijit.
Bisoca, munte insemnat, pe hotar,
intre juletele Buzau si R.-
Sarat ; are 973 metri inaltime.
E avut in mine si maT cu seama
de : fier (pirita), plumb, arama
pucioasä. Ad i sunt : Gropilede-Aur,
de unde RusiT In anul
1828-1836, ati scos foarte mult
aur. Dintr'o coasta' a sa : Piatra-CaItele,
ese piriiasul Pecenga,
al caruT nume ne aminteste pe
vechiT PecengT sau Pacinatf, cari
aa locuit aci. Probabil cA tribul
Pecenegilor-BisinT sà fi lasat
numele munteluT Bisoca, clnd
trecut pe ad i in tara OltuluT. Pe
un ses al saa, ascuns in paclure,
se vede inca o scara de zid in
spirala, care se lasa foarte adinc
in pamint, dar unde nu se poate
intra din cauza aeruluT grea si
a arbustilor, carT i-aa acoperit
gura. In apropiere se afla o piatra
cu inscriptiunT aproape indeserifabile.
D. Odobescu, vizitind
acest munte i neeunoscindu-1
importanta istorica archeologicä,
îl descrie numaT din
punctul de vedere al frumusetilor
fizice. («Pseudo Kincgheticos»,
pag. 231).
Formeaza masiv aparte, ale
caruT ramificatir se intind si in
plaiul Rimnic, din jud. Rimnicul-
Sarat, si in Slanic (Buzau) ; are o
fnaltime de 973 metri si e acopen
it cu padurr si pasum ; vara
se face pe el serie de oT. Alte
virfur/ sunt Veveritele, Cetatuia,
Vornicul, Papa, Ripa Alba,
Ghizdita, i altele.
Bisoca (La-), atunaf, sub-divi-
ziune a satului R.-Sa'rat, judetul
R.-Sdrat.
Bisoca (Spre-), deal, in judetul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Valea-SalcieT. Se intinde d'alungul
rmului Cilnaul. E acoperit cu
padurr.
Bisocuta, sat, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rlmnicul, catunul comune
Bisoca, asezat tot la poalele
munteluT Bisoca, la 21 kil.
spre Est. Are 290 hectare i o
populatie de 35 familii, Cu 202
sufletc, din carT 35 contribuabilT,
totT
Bisocuta, mwtte, rarnificatie din
muntele Bisoca, judetul Buzau,
pe hotarul jud. R.-Sarat.
Bisorca, deal, in fata comuneT
Virtopul, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj, ce se prelungeste de la V.
spre N.-E., pe o intindere de 3
kil. Acest deal este acoperit de
padure i tufaris.
Este proprietatea locuitorilor
din Virtopul.
BIsorca, vale, ce pleacà din capul
comunei Virtopul, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, de la E. spre
V. si trece in jud. Mehedinti,
pe proprietatea Glogoveanul.
BisroculuI (Dealul-), deal, com.
Breaza-d.-s., pl. si jud. Prahova.
Bistra, pirtial, format din doul
izvoare : Bistra-Mare i Bistra-
Mica, jud. Neamtu, ce es din
partea rasariteana a culmeT Heghesul,
grupa CeahlauluT, despartindu-se
unul de altul prin
culmea muntilor Bistra. Curge
in partea vestiel a judetuluT, formindu-T
hotarul despre Transilvania,
de la gura pirliasului Frinturile,
lingá muntele Fagetelul,
pana la gura afluentuluT san Bis-