Untitled - upload.wikimedia....

BISO CA 412 B1SOCA
E udata de numeroase piraie,
toate afluente ale riuluT Rimnicul-
Sara% care o strabat de la V. la
E., in partea de miaza-noapte ;
principalele sunt : Foltea, Gayanul,
Necoara, Ulmusorul i Boul,
la miaza-zi ; Sdratul si Recea-
Moldovanul, la miazd-noapte ;
Maluselul, Martin si Curcubata,
considerate ca izvoare ale riulm
Rimnicul, la apus; Purcelul, Särile,
Dulce, indi1a, la miazanoapte.
LacurT mal insemnate
ate : Lacul-din-SarT, Lacul luT-
D. Popa, Dobrin, Lacul-Limpede,
Vintill -Vo da, Lacul-de-la-
Poiana-din-Deal i Lacul-din-Negru.
Catunele carT o cotnpun snnt :
Bisoca, resedinta, la miazä-zi ;
Baltagari, la apus ; Sarile, la apus
; indila, la nord ; Recea,
la apus ; Lopatäreasca, la Sud;
Bisocuta i Poiana, la rasara.
Suprafata comuneT este de
10340 hect., din carI 200 hect.
ocupate de vatra satelor, 536
hect. ale locuitorilor, 9604 ale
particularilor, afán de padurT.
Populatia este de 326 familiT,
cu 1471 suflete. Dup. sex sunt :
769 barbatT, 702 femef ; dupa
starea 652 casatoritt, 746
necasatoritT, 73 vaduvI ; 118
stiu carte ; totT sunt RominT ortodoxI.
Sunt z bisericT : una de lemn,
fondata in 1835; alta de zid, cu
hramul S-tiT VoevozT, ziditä in
1883, de catre locuitorT; are un
venit de 168 leI si e deservita
de I preot, i (lascal si i paracliser.
Comuna are o scoala de baetT,
fondata in 1890 de locuitorT ; cu
I invatattn si frecuentan de
102 elevI.
Calitatea pamintuluT este mediocra.
Pamintul fiind pietros
stincos, este bun pentru pasunr,
contine multa sare.
Comuna are 460 hect. ara-
bile, 800 hect. imas, 8420 hect.
pädun, 12 hect. viT, 809 hect.
finete, 650 hect. neproductiv.
Locuit. ati : 30 plugurT; 5176
capete de vite, din carI : 260
boT, 280 vacT, 40 cal, 65 epe,
4253 oI, iio capre i 168 fimatorT.
Sunt 5 morT de apd, 17
fenstraie, 2 pive, I fabrica de
gaz, 3 chiristigiT. Sarea nu se
exploateaza. Comerciul este activ
; consta in import de cereale,
coloniale i in exportul vitelor
lemnelor ; transportul se face
prin gara Sihlea, la 45 kil. spre
rasarit. Sunt 12 comerciantI.
Calle de comunicatie, rele, din
cauza ca locurile sunt pietroase
prapdstioase, sunt : 1. drumul
spre comuna Jitia ; 2. spre
Minzalesti; 3. spre Särulesti ;
4. spre Andreasi, pe culmT.
Budgetul comuneT este de
3012 leT 27 banT la veniturT
de 2751 leT 13 banT la cheltuelT.
Com. are 332 contribuabilT.
Pe dealul indila se &ese
in mal multe lo cursi oase omenestT
ingropate in ordine ; la unele
se gasesc sagetT i cutite.
Däm ad o mica descriptie
luan din grao8o-Komemcbg, spirituala
lucrare a rap. A. I. Odobescu
:
«Pe o frumoasa zi de vara
ma odihnisem cite-va ore la schitul
Gavanul, o minunata Infundatura
in munti, cite-va colibe
si o bisericuta de btrne semánate
printr'o pajiste smaltuite
cu florl, pe care o incinge un
semi-cerc de inalte stincT pestrite,
ce poarta numirea foarte
nemerita de Curcubeata. De acolo
plecaiii calare, ca s'A merg
la Bisoca, sat in doug chipurT
interesant : mai india, de sub
dealul pe care el vade, izvoreste
Peceneaga, un piriti cu nume
pretios pentru etnografiT tare,
al doilea, pentru cä. in el traesc
si se prasesc ceT maT frumosT
barbatl din tot plaiul inconjurator.
Ca proba despre aceasta
din urma particularitate a satuluT
Bisoca, particularitate, care
mar ttrziii am putut s'o constat
in toatä intinderea el, aveam
cu mine drept carduza de
la Gdvanul pana acolo, un voinic
Bisocean, un fel de oaches
Apolon muntenesc, carele cunostea
ca in palma toate cotir
turile muntilor si se maT pricepea
si la multe altele, cae era
vinator, si cioban, si cosas,
cintaret la biserica, i cintaret
cu cavalul. Doamne iarta I
para-mi-se cä. mai mester era la
fluier de cit in strana, ba inca
stia sa spuna si basme de-ti era
drag sä-1 ascultt. .. .
«Cind ajunseram pe mucha
plaiultu ce desparte valle despre
Buzau de cele despre Ritnnic,
privelistea, din vesela
placuta ce era, se facu de-odata
marean.
«In spate aveam culmea intinsa
a Penteleului, starostele muntilor
din Buzar", si pe sub dihsul
se rInduiati, ca trepte ale uneT
scarT de uriasT, plalub RazboluluT,
muntif Neharnita, ambele
Muse, Macesul, Brezeul, Piatra-
Pene!, Carimbul si multe altele
mal asezate ; dar drept in l'ata
noastn, adapostite sub piscurile
semete ale FuruluT si ale
StejiculuI, se inaltati, ca niste
peretT surr si macinatI de-alungul
uneT perdele de bradet, stincele
Neculelor la poalele carora se
asternea, intocmaI ca un laicer
verde si inflorat, o poiana larga
desfatata.
«Inteadevar aI fi zis, cu balada
pastoreasca, ca acel picior
de plan este intocmat ca o gura
de raiu.
«Stam i ma uitam cu acea
uimire produsä adesea in nol
de privelistele neasteptate ce ne