Untitled - upload.wikimedia....

B1SERICA-ALBA 407 BISERICA-SISEASCA.
meaza pe teritoriul com. Milcovul,
plasa Siul-d.-s., jud. Olt, si
se varsa in Olt, lInga. catunul
Milcovul - din -Vale. Pe aceasta
valcea, finja ferata Bucuresti-
Virciorova, dupa ce face un cot
catre S., plecind din gara Slatina,
apuca catre V. si pogoara
In valea OltuluT, pe care il trece
pe un pod de fier foarte solid
frumos, cel mal frumos poate
din cite a facut compania Strusberg
in Rominia.
Biserica-Albä, judetul Suceava,
ruinele une bisericT mar* zidita
de eroul MoldoveT, stefan
cel Mare, dupa lupta de la Baia.
Se alia in partea nord- vestica
a satului Baia, servind acum de
cimitir. Niel o inscriptie nu se
&este In juru-1. Zidurile i turnul
staa intregi, dar acoperamintul
i bolta sunt distruse.
LocuitoriT Ii serbeazä si astazT
patronul, Sf. Gheorghe, aductnd
fie-dare din ceea ce aa mal bun
din ale mincariT i bauturiT, ca
sá imparta la saracT.
Biserica-Arsä, silifte, jud. Dolj,
plasa Jiul - d.-j., comuna Grindeni,
satul Ostroveni, despre
care se povesteste cá in vechime
a fost un sat cu biserica pe
d'irisa, sat care a fost ars de
Turci, catre i8o6.
Biserica-Arsä, vale, jud. Dolj,
plasa Jiul- d.- j., com. Grindeni,
satul Ostroveni.
Biserica-Cetatea, ruine, In judetul
Tulcea, plasa Tulcea, pe
teritoriul comunei urbane Mah-
!india, la poalele nordice ale
dealuluT Bes-Tepe, In partea centran
a plasei si nord-vestica a
comuneT. Dupá unii locuitorl, ar
fi ruinele une vechT biserice ce
linea de com. Mahmudia; dupä
as fi resturT de intarituri.
Spre Vest inteadevar se vad
chiar urmele uneT tabere turcestf.
Biserica-din-Vale, ruine de biseria,
judetul Dolj, plasa Balta,
comuna Giurgita.
Biserica-Doamnei, bisericei in
ruind, in comuna si catunul Laposul,
jud. Buzaa. (Vezi Neaga,
saa Doamna-Neaga).
Biserica - Domneascä, vechie
suburbie, a orasului Cimpulung,
(1831), in jud. Muscel. Coprindea
toatä partea de la Boer
Urianu pana la Manastire.
Biserica-FloareI, jud. Tecucia,
vechie numire a tirgulur Ivesti,
resedinta sub-prefecturei plasei
Birladului.
Biserica- Gole§tilor, jud. Muscel.
(Vezi Schitul-Golesti).
Biserica-Lereasca, sat, judetul
Arges, plasa Pitesti ; face parte
din com. rur. Gavana-Valea-R ea.
Biserica- Logofátului -Täutu.
(VezT Balanesti, sat, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia).
Biserica-Säseascä, mine, spre
Est de satul Tirnauca, comuna
cu asemenea numire, pl. Herta,
jud. Dorohoia, despre care traditia
populara spune, cä in timpurile
batrine era acolo biserica
saseasca, inconjurata de un mare
sat si cä in apropiere se aflaa
marT case cu beciuri adincI, solid
zidite, a stipinuluI mc9ieT, din
cari beciuri ar mal fi existind
inca in pamint ; iar cavitatea ce
este acolo, ar fi locul drumulur
ce ducea la usele tarT de fier,
de cari ori - cine s'a incercat,
n'a avut putinta a se apropia,
si asa staa parasite in pamtnt.
Biserica-SAseasci, ruinele unei
biserici catolice aflatoare in gil:
dina proprietatiT din satul Baia.
judetul Suceava. Inaltimea zidurilor
ajung i acum pana la 9
metri. Inscriptif n'are.
Iata notitele ce s'a putut culege
relativ la aceasta biserica
Biserica-Saseasca a fost biserica
catolicä zidita de Alexandru
- cel - Bun pentru prima sa
sotie, Margareta de Lozont, o
princesa maghlara. din Transilvania,
fiica lui stefan de Lozont,
in care biserica dinsa fu ingropata
la 1410. 0 inscriptie mormlntala
scrisa in rune scandinave,
pomeneste pe (Catherina, anno
1485». (A. D. Xenopol, «Istoria
Rom.» Vol. II, p. 158 si Vol.
II, P. 234).
tefan Bathazaris, preot catolic
din Suceava, descrie papel
Clement VII memoriul si starea
bisericilor catolice din Moldova,
carT, din 24 de alta-data, aa mal
ramas abia 3-4 (Scrisoarea din
Iasi, 1604, Martie 30) : Quatuor
ecclesie videlicet : Cotnariensis,
Sochaviensis, Romaniensis,
Bauensis, certas vinerts Cothnarii
.habent quas Princeps
remias ad petitionem Dominorum
Polonorum nobis Praesbyteris
concesserat, ut quilibat nostrum
sue ecclesie decimam viui
accipiat». (B. P. Hasdea, «Columna
lui Traian», anul VII, tomul
I, p. 319).
Vito Piluzio, in ro Iul. 1682,
trimite catre Propaganda fide
o relatiune, in care descrie starea
catolicilor in Moldova. Despre
Baia zice : «Baia : Chiesa
di pietra con cinque Altari, paramenti
di diversi colori, calice
d'argento, croce di valuta 6o
scudi, tre campan(; haveva 9
vigne, adesso tre se ne coltivano
; 23 case, ma intendo ch'il
Popolo si a fuggito nei Mona.
Paroco il P. M-ro G-io B-atta