Untitled - upload.wikimedia....

BICHE l'f 401 BILARLAR-BA1R
tal' pe Zeletin), unuT nepot al
s'A Christea, din satul Girlesti,
jud. Roman.
Acest Christea si-a vindut
dania luT Bechiu, din cat. Frumuselul,
com. Muncel, care stabilindu-se
aid, a intemeiat satul
anda i-a dat numele de Bichesti.
Uricul de danie este scris in
slavoneste si se afld iscalitT :
Andreia Iocatan, din satul Scrofeni
si loan Negru, din catunul
Nafurdesti, sat care astazI nu
maT exista si care tinea de raionul
com. Muncel.
Biche§ti, deal, situat la E. de
satul Cu acelasT nume, comuna
Boghesti, jud.' Tecucia.
Biche§ti, jud. Tecucia, sfoard de
mofie, in raionul com. Gohorul.
Incepe din vafea BerheciuluT
pana in muchia dealuluT ipan.
Aceasta mosie a fost proprietatea
luI Bichescu ; in urma a
trecut prin vinzare la locuitoriT
din Gohor.
Bichil (Ripa-), localitate, in comuna
Salcia, pl. Podgoria, jud.
Prahova, ce serva pentru pasunea
vitelor.
Bich.11 (Valea-), vale, comuna
Racovita, plasa Riul-DoarnneT,
jud. Muscel.
Biftia, deal, cu directia de la N.
spre S. in com. Turia, jud. Olt.
Biftia, girld, izvoreste de la N.
de com. Turia, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are directia de la N.
spre S., taie catea feratá si se
varsa in ghla DIrjovul, tot In
raionul comuneT Turia.
Bighilin, deal, spre E. de com.
Bucovul, pl. Cricovul, jud. Prahoya,
case azI serveste de pa-
86218. M'arde Dictionar Geogralia.
sune pentru vite. Se numea
Plaiul-MoraruluT.
Bigiu§ca,pfrig, ce vine din Bucovina
si trece prin satul Pasatul,
comuna Buda, pl. Herta, jud.
Dorohoia.
Bila, cdtun, pendinte de comuna
Camineasca, pl. Cilnistea, judetul
Vasluia. E situat in valea
Cilni$teT. Si-a luat numirea de
la magura Bila, ce se allá pe aceasta
proprietate.
In acest catun este o biserica
de zid, cu hramul SE Troita,
la care slujeste un preot si un
entaret. Aci, in 1887, s'aa oficiat
56 botezurT, 8 caslitoril si 32
inmormintarr. Depinde de parohia
Pangäl.
Bila este situata pe valea Cilnistea,
inteun loc mocirlos. Pe
ad este soseaua judeteana ce
vine din Obedeni si duce la
Pangal. LocuitoriT sufer mult aci
vara de frigurT, din cauza miazmelor
exhalate de locurile smircoase
ramase in urma val-satura
Uniste'''.
Bilahoiti, deal, ce se inti n de la vestul
comund Deleni, pl. Crasna,
jud. Vasluia. Pe el se face cultura
de cereale.
Bilahoiù, pira V. MänästireT(PId'A),
din comuna Deleni, plasa
Crasna, jud. Vasluia.
Bilahoiù, vale, formata din prelungirea
dealulur cu aceasta numire,
in partea vesticä a comune/
Deleni, pl. Crasna, jud.
Vasluia.
Bilarlar, vechia numire a alunuluf
Dorobantul din comuna
Carol I (vechiul Dana-Chioi),
jud. Constanta.
Bilarlar, deal, In jud. Constanta,
plasa Constanta, com. Carol I,
catunul Dorobantul (saa Bilarlar).
E situat in partea sud-vestica
a plaseT si cea apusana a
comuna. E coprins intre valle
Buiuc-Culac-Dere la apus si Buiuc-Dere
la rasarit. Are 11.5 m.,
dominind satul Dorobantul, asezat
la poalele-T estice. E acopen
it cu semanaturT si finete.
Bilarlar, a'eal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Tortoman,
cdtunul Dere-Chioi. E situat In
partea nord-estica a comuneT,
intinzindu-se printre valle Tortoman
la apus si Dere-Chioi la
rasarit. Are 108 m. in vIrful Dere-Chioi,
dominlnd satul Dere-
Chioi, valle de maT sus si drumul
Dorobantul-Dere-Chioi. E
acoperit cu finete.
Bilarlar, movild, inalta de 129
metri, pe hotarul dintre plasile
Medjidia si Constanta, in jud.
Constanta, pe muchia dealuluT
Tuzla-Bair, la 5 kil., spre V., de
cat. Bilarlar, al comuner Dana-
Chioi. Dominead valea Sali-Bei-
Dere, drumul Dorobantul-Talasman.
E acoperit cu verdeata.
Bilarlar-Bair, a'eal insemnat, in
jud. Constanta, partea nordiel
a plaseT Constanta si cea sudica
a comund Pazarli. Se intinde
de la Vest spre Est, printre valea
Ester la Nord si confluentele
vdeT Catasul saa Medjidia
la S. si anume printre valle Tasliik-Dere,
Mangalia-Dere, Valea-
Lunga, etc., ce picad din poalele
sale meridionale. Are ca virtud
: Ghelingec-Tepe, 189 metri,
Bilarlar-Tepessi, 176 metri, Ester-Cara-Tepe,
177 metri. Dominead
valle de maT sus, satele
Pazarli, Ghelingec si Ester, drumul
Hirsova-Caramurat. Este de
natura sencoasa si acoperit cu
sernanaturl si finete.
51