Untitled - upload.wikimedia....

BICAZUL 400 BICHEFEI_
In acest sat se afid : resedinta
comuner; o statiune postald; 2 bisericl
; i schela mare de cherestea;
3 rotarif ; 3 morI de apa,
dintre carr 2 cu cite 2 pietre ;
caramidarie; I piuä Cu 4 gdvane
; o scoalä frecuentata de
86 elevï.
Numäsul vitelor e de 1350.
NuinirI vechi : Tirgusorul si
Ciungi.
Bicazul, izvor de ape minerale,
jud. Neamtu, in dreptul podului
al 4-lea, pe drumul ce duce de
la satul Bicazul, spre Chitirig,
pe partea stingd a ptr. Bicazul,
intre piraiele Tasca si al Neag-uluI.
Apa izvoreste in abundenta
contine hidrogen sulfurat in
miel catimr ; pana acum inca nu
i s'a fäcut analiza.
Bicazul, rizofie cu pàri, impreund
cu mosia Chitirigul, pe cuprinsul
comuneI Bicazul, plasa Piatra-
Muntele, asezata pe linga moslile
Potagul, Secul, Tarcdul, s. a.
In ea a avut parte si manastirea
Buhalnita, supusd bisericelf
Sf. Ilie din Ia.si, si inchinatri
Patriarhiei de Alexandria, precum
i manastirea Bisericani,
inchinata. Mitropoliei din Iasi,
starea II. Are sat.
Asad aceasta mosie apartine
domeniuluI Coroaner.
Bicazul, munte, in com. Bicazul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat ltngä satul cu a sa numire.
Bicazul, jud. Neamtu, numit
ast-fel, se zice, de la un
mtrzac tatriresc.
Izvoreste din muntir Tran silvaniel.
Intra In judet pe la punctul
n u m it Trecatoarea-Bicazuld, curge
in directiune N.-E., udind satele:
Chitirigul, Ticosul, Neagra,
Tasca, Marceni, si se varsa in
nul Bistrita, pe partea dreapta,
intre satele Bicazul i Gura-BicazuluI,
ducind cu sine si urmatoarele
ape ce primeste pe stirtga:
Chitirigul, Neagra, Tasca,
Piriul-NeaguluI; iar pe dreapta:
Secul-BuhalniteI si Pirtul-Griver.
Bicazul, schitifor, jud. Neamtu,
linga satul cu a sa numire, coin.
Bicazul, plasa Piatra-Muntele.
Bicazul, varnti, jud. Neamtu, la
hotarul Transilvanier, in comuna
Bicazul, plasa Piatra-Muntele ;
se mal numesie : Trecatoarea-
BicazuluI.
Bicazului (Cheile-), jud. Neamtu.
(VezI Cheile).
Bicazuluf (Cirnul-), jud. Neamtu.
(V. Cirnul-Bicazuliff).
Bicazuluf (Fundul-), j u d . Neamtu.
(V. Fundul-BicazuluI).
Bicazuhii (Gura-), jud. Neamtu.
(V. Gura-BicazuluI).
Bice§ti-de-Jos, sezt, in jud. Rimnicul-Sarat,
plaiul Rîmnicul, catunul
í comuna Dumitresti, In
partea de rásarit, la 4 kil. spre
E., pe riul Rimnicul-Sarat. Are
o intindere de 2550 hect. si o
populatie de 75 familiI, cu 286
suflete, din cari 68 contribuabilI;
17 stiti carte. Mal inainte se
numea Gurcari.
Bice§ti-de-Sus , sat, in plaiul
Rirnnicul, jud. R.-Sarat, catunul
comuneT Dumitresti, la rásarit,
pe riul Rimnicul-Sarat, la 3 kil.
spre Est de catunul de resedintä.
Are 1740 hect. Cu o populaye
de 182 familiI, cu 702 suflete,
din carl 161 contribuabill ;
89 stii1 carte. Are o biserica.
§i-a luat numele de la 'vechir räzesr,
Bicestif.
Bichelul. (Vez! Becherul, judetul
Prahova).
Bichelul, HA sub Virful-Comorilor
si spre dealul Baba-Ana;
com. Gornetul-Cuib, plasa Podgoria,
judetul Prahova. Terenul,
fiind humos, fuge spre vale, mai
ales in thnpurI ploioase.
Biche§ti, sat, face parte din comuna
Boghesti, plasa Zeletinul,
jud. Tecuciii. E situat pe coasta
dealulur cu acest nume i asezat
la nordul comunef, la o distanta
de 3 kil. i 500 m. de
resedinta comuneI. Are o po-'
pulatie de 67 capI de familiI,
290 suflete, carl locuesc in 64
case.
Copa In virsta de 5coalä sunt
17 (14 bletI si 13 fete).
Alei se afla o biserica, eu
hramul S-tiI VoevozI. Ea este
facutd de locuitorI in 1802. Deasupra
user, se vede data 1805.
S'a reparat la anul 1848.
Satul îT trage denumirea de
la un proprietar numit Bechiu.
Locuitorif sunt razesI.
Despre acest sat se istoriseste
urmatoarele :
Unde se afla actualmente satul,
erail doua miel sätulete:
Scrofeni si Váleana-Mare. Din
cauza ciumeI, murind o mare
parte din locuitorI, ceI ramal'
retras tu Boghesti-d.-s.
Batrinif mal' spun ca atuncT,
In sat nefiind biserica, locuitoril
iI ingropati mortif prin
dinT i maI multI la un loc, ceea
ce se constata si astäzT, glsindu-se
maI multe craniurI la
un loc.
Pe la 1627, dupa o danie
scrisa, ce se pastreaza si astill
de locuitorul Antohi Dorin din
Bichesti, o Armeancä, din familia
Balsestilor, , därueste a patra
parte din satul Scrofeni ca vad
de moara (ce exista i pana as-