Untitled - upload.wikimedia....

]3E-TEPE 395 BE.50UL
sereT. In spre miaza-tioapte privirea
se pierde in intinderea
Ara marginT a delteT, de o suprafatä
verde deschisa, presarata
cu dungT sad panglicT argintiT,
pete de aceea0 coloare, spre
bratele Sulina, Sf. Gheorghe, numeroasele
girle i lacurT ; in spre
apus dealurile acoperite, earl cu
verdeata, earl cu semanaturT, 41
pierd ondulatiunile lor multiple
In zare; in spre miaza-zi se vede
intinsul lac Razelm, de dupa
n4te micT dealurT ; i, in departare,
pe malul de miaza-zi, se
vad dealurile Babadagulur, care
inchid inteo vale, ca o comoarä,
oraul ce-le poarta numele
; In spre räsarit, la picioarele
dealulul chiar, vez! orarlul
Mahmudia, care e ma mult un
sat mare de &it or4e1 in spre
apus, ca trite() punie Cu 3 coltuff
; se vede satul Be-Tepe cu
acoperiprile cenuOT de stuf invechit.
La poalele nordice ale
luT, earl privesc Dunärea, se vad
ruinele uneT bisericr cretine
resturl ale und taberT turcetf
(nu poate sa fie romana cacr
nu s'a gasit nicT o piatra cu
inscriptie latinä, nicT de alt-fe!).
La miaza-zi, in vale, dintre al
2-lea 0 i-iul virf al deaIultil, se
vede o mica scobitura in stincd,
in care apa de ploae nu se evaporeaza
tot-d'a-una 0 care e numita
de locuitorT Izvorul-TamaduiriT.
In partea de apus a virfuluT celuT
mare, tot inteo vale, s'a descoperit
o fintina, linga care s'a
gäsit o piatra' cu inscriptie romana,
necomplecta, ce se pastreaza
la primärie. Apa era adusä
prin conducte de olane,
carT ad oare-carT striatiunT pe
ele. Din munte la vale se sap,
pang se va da de capatul izvoruluT.
Se presupune ca è foarte
vechid.
Be-Tepe, piria, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, comuna Be-Tepe.
Este format din unirea a doua
micT VA!: Chior -Culac i Valea-LutuluT-Alb,
ce se unesc
chiar in satul Be-Tepe. Se indreapta
spre miaza-noapte, avind
o directie generala de la
S. la N. Brazdeaza partea centrail
a pl4eT 0 a comuneT.
Prime§te pe stinga piriul Turia
i dupd un curs de 4 kil.
se varsa in girla Dirnoiul (un
mic brat al canaluluT Sf. Gheorghe).
Pe malurile sale cele ripoase
sunt arzate vi! 0 merge
drumul comunal Be§-Tepe-Pirlita.
luat numele de la dealul
Be-Tepe, ale caruI poale
le uda.
Be§cher, locuinid ivolatd, in judetul
Tutova, pl. Simila.
Be§gule§ti, sub-divizie a at. Valea-CatineT,
jud. Buzad, din comuna
Catina, locuitä de descendintir
luT Ilie Bqgu, capitan de
potera pe la inceputul secolulur.
Be§icuta, loc arabil, situat la E.
de satul Calmatuiul, com. Calmatuiul,
pl. Birladulur, jud. Tecucid.
Acest loe se Intinde din
satul Calmatuiul pana in Valea-
Ceruluf.
Be§icuta, mahala, judetul Mehedinti,
in pla,sa Blahnita ; tine de
com. rur. Orevita.
Be§icuta-cu-Vizuinele,punctde
hotar intre mo0a statuluf Draganqti-Tigania
i mo0ile
doqti §i Räteasca, din jud. Teleorma
n.
Be§ieuta-Giamba§uluï, moví-
M, in jud. Teleorman, comuna
Putineiul, in partea despre
Be§ieuta-lul-Boboc, movild,in
com. Laceni, jud. Teleorman;
servete ca seran de hotar al
mo0eT locuitorilor improprietaritT
pe un trup de rno0e din aceasta
comuna.
Be§icuta-Mmuluï, magurd, in
com. Furcule§ti, jud. Teleorman.
Be§icuteI (Valea-), vale, judetul
Tecucid ; ese din padurea
Dorasca, com. Barcea ; merge
spre S.; se impreunä cu valea
Arcaciul i Valea-Robilor ; unite
merg pana in padurea Torce§ti.
Be§leaga, mode, la/as i pda'ure,
in coin. Nehoia5u1, jud. Buzau.
Be§lege. (V. Dealul-Be0egeT, comuna
Raducaneni, pl. Podoleni,
jud. Falciu).
Be§lil, numire data partiT de N.
a cdt. ghiabul, din com. Minjud.
Buzad, unde locuesc
o parte din movieniT Be0iI, derivatT
din eel' stabilitf in com.
ManeSi.
Be§IiI (Mäne§t1), at. de refediniel
al com. Manqti, jud. Buzau,
cu 250 loc. i 56 case. Numirea
luat'o de la moqnenii
stabilitI ad de vre-o 3 secole.
(VezT istoricul com. Maneqti).
Be§oul, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul com. rur.
Corabaci. E situat in partea meridionala
a plarT i a comuneT,
la 2'12 kil. maT spre S.-E. de
catunul de rerdinta, Carabaca.
Este arzat pe valea Cultimes-
Cea;ir, tocmaT la inceputul el §i
este inchis la N.-V. de dealul
Sirti-Curu-Bair, la N.-E. de dealul
Caula-Bair.
Suprafata sa este de 1450
hect., dintre care 15 hect. sunt
ocupate de gradinT 0 de vatra
satuluï. Populatiunea, compusa
aproape din TurcT, este de 36