Untitled - upload.wikimedia....

BESDEDELUL
Cu un invatator. coala de baeti
cu dof invatatori i cea de fete
sunt in cat. de resedinta, Besdeadul,
in acelasT local; iar scoala
mixta este in catunul Valea-Leurde!.
Invatatorul din Besdead,
si invatatoarea, precum i cel
din Valea-LeurdeT, sunt platitT
de stat ; iar invatatorul clasa I
si II de la scoala de baeti din
Besdedel este platit de comuna..
In Besdead sunt treT marT locale
publice, cladite anume pentru
coalä, in 1869, unul in Valea-LeurdeT,
cladit in 1889 si unul
tot in Besdead, in care este
primaria, perceptia si toate serviciile
comunale. In comuna Besdeadul
sunt peste 350 baeti si
287 fete cu etatea de scoalä.
coalele sunt frecuentate de un
numar de 100-150 baetT
37-57 fete. Comuna are un
venit de 4351 leT si este una
din cele mal mar! si din cele
mal frumoase si mal bogate comune
rurale din judetul
bovita. In marginea comuneT, in
partea de Nord, este un mal
inalt, compus din strate subtirT
si in forma de piad de ardezie,
ce seamänd din departare cu
coardele unuT instrument muzical.
Acest mal minunat in toate
verile, este vizitat de persoane,
ce vin pe la baile Pucioasa. Pe
lingá drumul cel plin de poziii
vizitatorul admira,
dupd ce a sosit la Besdead,
nu numai marimea comunet
i frumusetea el, dar si situatia
loculuT pitoresc, care se
numeste Malul-de-Rasuna. Locul
poarta acest nume, pentru el
se produce aci un ecoil din cele
maT puternice si mal curioase.
Acest ecoti este produs de stra- .
tele maluluT zis Malul-de-Rasuna.
Bezdeadul se invecineste spre
Est cu comunele Ocina si Talea,
din plaiul i judetul Prahova,
de care se desparte prin dea-
392
luri marl i padure si cu care
se uneste prin drumurl practice ;
spre Vest cu cdtunulBuciumeni,
din comuna Tita, de care se
desparte printr'un deal, unindu-se
prin linie de osea comunata
; spre Nord, cu cat. Muscelul,
despartindu- se prin deal
si pädure ; lar spre Sud se invecineste
cu comunele Bela, Urseiul
i Virfurile, despärtindu-se
de cele din urma prin dealue
cu padurT, lar de Bela prin piriul
Besdedelul, cu care se uneste
printr'o huna osea comuna15..
Besdedelul, pirlig, ce izvoreste
din muntiT ce despart judetul
Dimbovita de judetul Praho\ra,
spre Est de comuna Moroeni.
Curge spre Sud, trecind prin comuna
Besdeadul, pe linga comuna
Bela, prin cdtunul Diaconesti,
pe lingd comuna erbanesti-Podurile,
si merge de se
varsd in partea stingä a IalomiteT,
la catunul Gura-Besdedelul,
in apropiere de fabrica de
praf de puscä de la Laculete si
in apropiere de comuna Branesti.
In Besdedel se varsä piriiasele
: Valea - CoporoduluT si
Valea-Leurdei, in raionul comunel
Besdeadul; Valea - Morii
Valea-PlopuluT, in raionul com.
Bela si altele maT mici. Besdedelul
este de o repeziciune mare
si in timpuri ploioase vine foarte
mare. Peste Besdedel este un
mare pod de piatra pe soseaua
nationald intre pulberaria armatei
si baile Pucioasa.
Besdedelului (Gura-), locuintrY
izolatd, jud. Dimbovita, la gura
piriuluT cu acelasT nume.
Besetca, judetul Iasi. (Vez! Prisacani,
pridure).
Besetcuta, jud. Iasi. (Vez! Prisacani,
padure).
BES-TEPE
Beslegiul, movilti, spre Vest de
comuna Celeiul, plasa
jud. Romanati, la mijlocul
distanter dintre com. Orlea
si Celeiul. Are 44 metri altitudine
de-asupra nivelului
riT ; este aproape de Dunare.
Besne§ti, numire vechie a unuI
trup din mosia Calomfiresti, din
plasa Marginea, jud. Teleorman,
proprietate a Calomfirestilor, pe
timpul luT
Besne§ti, numire vechie, ce purta
odinioard satul Surdulesti, jud.
Teleorman. Besnesti erati asezati
ceva maT departe de actuala
comuna Surdulesti.
Besnetul, vale, in plasa Borcea,
comuna Dichiseni, jude0.11 Ialonnita.
Be§-Tepe, com. rur., in judetul
Tulcea, plasa Tulcea. Situata
In partea rasdriteand a judetuluT,
la 24 kil. spre Est de orasul
Tulcea, capitala districtuluT
si in partea cen trata. a plasir, la
5 kil. spre V. de oräselul Mahmudia,
resedinta plaseT.
Numele sa.Ct si Fa luat de la
dealul Bes-Tepe din apropiere.
Cuvintul e turcesc si vine de la:
bef =ciad* si tepe=deal, colina,
si in adevar din deal se Malta
cinc! ridicaturT, cal-1 ati determinat
numele dealului si al satului
; inainte se mal numea Bes-
Tepe-Turceasca, in opozitie cu
Bes-Tepe - Romineasca, cari ail
devenit maT in urm5. oraselul
Mahmudia, raminind cu nutnele
de Bes-Tepe, satul de la Vest
de Mahmudia.
Lunghnea hotaruitg, care are
forma unui poligon neregulat,
este de 85 kit., lar intin,7.erea
totala a terenuluT cuprins inteinsul,
este de 125 kil. patrati
sati 12500 hect., in care intin-