Untitled - upload.wikimedia....

BERHECIU 885 BERHOMETELE
cgii, unde se incarcA cu Baimacul.
Primeste pe san ga pifilasele
: Mirza, Glodul
care vin din com. MArg.sti ;
trece prin com. Tirgul-Glodurile
i Otelesti i apoI intrg
jud. Tecuciü, trecInd pe lingg
satele Tarnita, Taula, Lozinca,
Godinesti, Vultureni, Negulesti,
Corbita, Corcioveni, BrAhAsesti,
NArtesti-d.-s. $i Ndrtesti-d.-j. Primqte
pe dreapta urmAtoarele
Oraje : Reprivetul, Ggiceana si
alte ma micr pirliae, iar pe stInga
&tul Strimba i riul Zeletinul.
El curge in directia N.-S. pe
ovale intinsl si frumoasA, pe care
se face semAngturi i finete.
La capul dealuluT Corcioreni, face
o curbg spre E., se une$te cu
Zeletinul, trece soseaua nationala,
catea feratA Tecuciti-Birlad si,
dupg ce a parcurs plAsile Berhe-
Zeletinul, avInd de la intrarea
in judet si pAng la vArsare o
lungime de 70 kil., se varsA in
141.11 Birlad, in fata satuluI Negrilesti,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciá.
Pe dinsul se afll 2 morí
de apl. Are o albie de 3-4
m. si o adincime de 1-2 ni.
Lgrgimea vdei este in termen
medifi de 300 m. Primg-vara si
in timpurI ploioase se revarsg
pe intreaga vale, producind mari
striciciunI.
Berhechl, fes, plasa Siretul-d.-s.,
com. Tirgul-Glodurile, de-a lungul
piriuluI cu asa. nume, jud.
Berhoi, subdiviziune a cdt. Coca-
Niculesti, jud. Buzar', comuna
Niculesti.
Berhometele, plasei, in partea
de S.-V. a jud. Dorohoiti.
Márginele acestei p1151 sunt:
la N. plasa Herta, de care se
desparte prin hotarul mosiilor:
StAnesti j Tureatca din asta.
plasA, despre mo$iile : Mihoreni,
Culiceni i Tirnauca din
acea plasA ; la S. cu jud. Botosani,
de care se desparte prin
unja ce demarcd marginele dintre
aceste dota judete ; la Vest
cu pl. Cosula, de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Tureatca,
Dersca, Lozna, Virful-
CimpuluI i Ionasg.ni din astil
plasA, despre mosiele : IbAnesti,
Buhaiul , endriceni ,
Horláteni, Saucenita, Prelipca,
Goroveiul si BrAesti din acea
plasA; la V. cu Bucovina, de
care se desparte prin finja ce
hotAreste frontiera dintre ambele
aceste t'Ad.
Forma teritorialA a plasiI este
neregulatA, mal* mult lunggreatl,
In directia despre N. - V., cAtre
Sud-Vest, mal' ingustd la
partea nordicl de cit la cea sudicA,
si putin spintecatA prin
pärticica anghiularg, ce face Bucovina,
intre pirtul Molnita
rlul Siret , pIng la confluenta
lor.
Intinderea teritoriuluI plAsiI
e de 51668 hect. 76 ara, din
carT sunt: 14729 hect. 46 aril
pddure si 36939 hect. 30 aril
cimp. Aceste de pe urnart se
subImpart prin aplicarea legir
din f864, fostilor clacasI 15279
hect. 55 ariT, rAmiind proprietarilor
de mo$iI 21603 hect. of
ariT cimp curat, pe Miga 14729
hect. 46 aril pgdure.
Suprafata teritoriuluI In treger
plAsI, este accidentaa de multele
ramurI mici de dealurI, ce
se intind din coamele Inalte ale
dealurilor, catre sesul Siretului.
Plasa pare ca mArginitg, in mare
parte din lungimea eT, de sesul
dealulta, ce Infra din Bucovina
pe la Mitocul-Dragomirnei, din
dreapta vgeI SiretuluI si de sirul
dealuluI, ce intrA iarA-si din
Bucovina, pe la Mihoreni si Culiceni,
din stinga vdeT Siretulur.
Solul este in parte bun si
fertil, iar parte maI slab. Acel
de pe asezdturI si podisuri este
bine compus, avInd destul humus;
este bun, dar nu a$a fertil
ca acel din plA$ile de cimp ;
mimar acel de pe ses, avind
groasApAturA de aluvian-vegetal,
este mAnos si abondent ; acel
de pe unele costise si dealurI
cuprinde nAsip ici-colea, amestecat
cu putin prund, pe aiurea
Cu mal mult, jara la alte locuri
chiar marY blocurI stIncoase
de 'Mata.
PAduri in aceastA plasg sunt
din a stinga Siretultd inceptnd
de la Singuti, pe la : Tureatca,
Piriul-Negru, Dersca, Lozna,
ful-ampului i IongsAni, ce se
tin de la olaltd. Parte este 13Atriná,
cu marT arborI, si parte tindrA,
cu esente de fag, carpen,
stejar si frasin, ca predominante,
pe lingä ulmi, ter, plopi si altele;
iará din a dreapta SiretuluT, incepind
din hotarul BucovineT de
la Mito cul-DragomirneT, pela: Adincata,
Zvoristea, Gremesti, Zamostia
i HAntesti, carI formeazá
o continuatie neintreruptg, fiind
parte lAtrind, cu frumosT arborT,
iard parte tindra, In care predomina
fagul i stejarul si in
unele locurf mesteacAnul ; aproape
de frontierg catre Bucovina
se iveste bradul.
Dintre 20 iazurI acum existente,
pe deosebite mosir, cele
maT principale sunt: iscariul, de
¡o hect., pe Zvori$tea ; Baidac,
de 312 hect., pe Tureatca; Beizadelei,
de 20 hect., pe Dersca;
Ho' iban, de. 2 hect., pe Lozna ;
Tarinei, de 2 hect, pe Culiceni.
Din to.talul numAr al pIraielor,
maI mult orI mal putin marr,
cele mal principale sunt : Arsita,
incepAtor de pe Buhaitl, se varsg
in Molnita ; Baranca, incepAtor
de pe Zamostia, se varsd in Siret ;
Buhaiul, de pe Dersca, se vars1 in
55213. Karate Dic(tonar Gengrail2. 49