Untitled - upload.wikimedia....

BERENDWL 870 BEREFFI
Despre el, un document de la
1606, Mala 12, dat de Irimia
zice el l'a dat, impreund
cu satul SAbaoani, danie
manastireT Secul. El a fost asezat
dupa toata probabilitatea pe
sesul SiretuluT, la Est de satul
Sdbaoani, acolo pe unde curge
asta-zT piriul Berendisul, si unde
traditiunea locuitorilor de prin
prejur, pune un vechiti cimitir
ruinele une! bisericT cu acest
nume, Berendesti. El era locuit
de UngurT, carT de sigur la desfiintarea
satuluT s'al] mutat in
Sabdoani.
Berendisul, pirM, ce curge prin
plasa Moldova, comuna 'ramaseni,
jud. R ornan. Izvoreste din
marginea de Est a platouluT ce
separa basinul SiretuluT de al
MoldoveT. Curge de la Vest la
Est prin $esul SiretuluT si se
varsa in nul Siret, de-a dreapta,
la satul TAmaseni.
Beresei (Dealul-), deal, judetul
(Vez! Suranesti, deal).
BereseI (Dealul-), deal, pe care
se aflA satul Bereasa. din com.
Bereasa, plasa Mijlocul, judetul
Vasluiti.
BereseI (Pirlul-),.pfrig, ce curge
dintr'un mic iezisor, de pe mosia
Riscanilor, din comuna Berensa,
pl. Mijlocul, judetul VasstrIbate
teritoriul acesteT
comunT, trece prin partea vestica
a satuluT Bereasa si la sudul
comuna da in apa Telejna.
Beresti, com. rur., plasa Bistritad.-s.,
judetul Bacati, situata in
valea piriiasuluT Beresti si pe
dealurile dintre Bistrita i Siret.
Se compune din 3 catune :
Beresti, resedinta, Climesti, maT
sus si Padureni, mal la Sud de
Beresti.
Pe la 1803, cind s'a tntocmit
Condica Liuzilor, se afia in judetul
Neamtu, ocolul Siret, sub
numele de Beresti-ItestT. («Uricarul»
luT Codrescu, vol. VII,
pag. 272).
Se invecineste : la Nord cu
teritoriul comuna Galbeni, judetul
Neamtu, de gara areia
se indeparteaz5. cu 6 kil. ; la
E., cu teritoriul comuneT erbesti
; la S., cu sectia Bradul
(comuna erbesti) ; la Vest cu
teritoriul comuneT Racova.
Are o scoalA mixt1 in satul
Beresti, care functioneazA din
186o, Intretinutd de stat si asezata
inteun local clàdit cu valatucT,
inchiriat de coinund. La
1891, scoala a fost frecuentata
de 29 copiT, dintre caer 9 fete.
BisericT sunt 3, deservite de
preot si 4 cintaretr. Se numAra
370 case de locuit, dese,
si 7 circiumT.
Populatiunea numara 368 cap!
de familie si 1525 suflete, dintse
carr 1480 RominT, 34 IzraelitT,
9 Armen! i 2 UngurT, totT
de protectiune rominá. Dupà felul
ocupatiuneT se deosibesc in :
600 agricultor!, ti meseriasT, io
comerciantI, 25 profesiunT libere,
40 muncitorT si 31 servitorT.
citi si serie iii, dintre carT
femeT ; nu stiti carte 1414,
dintre carT 745 femeT. ContribuabilT,
dupa recensAmintul pentru
periodul 1891-96, su nt 323.
Semanaturile si recolta lor,
in anul agricol 1890-1891, a
fost :
Griti, 5104.10 hectolitri ; secara,
25.8o hectolitri; porumb,
10724.20 hectol. ; orz, 2175.80
hectolitri ; ovdz, 103.20 hectolitri
; rapitd, 430.00 hectolitri ;
cinepa, 64.50 hectolitri ; cartoff,
173510.400 kgr. ; fas., 3614.800
kgr. ; mazare, 774.600 kgr ;
vada naturala, finete, 54222 kilograme.
Totalul prtmtnturilor de cultura
este de 1149.72 hectare.
Dupd legea rurala din 1864
s'ati dat 129 flicT i 40 prajinT
pamint, la 38 locuitorr in improprietarire.
Comuna are o Intindere de
3661 hectare. ProprietarT marT
sunt : urmasiT luT Alexandru Catargiu,
care stApinesc o intindere
de 501 hectare, ce le da
un venit de 10000 leT anual ;
Ovanes Christea, care stdpineste
387 hect., ce dart un venit de 9000
leT pe an ; Mihail Costea Haret,
107 hectare, care-I dà 1700 leT;
urtnasir luT Gh. Rdzmerità, cu
i8o hectare si venit de 3000
leT ; Pr. C. Borcea, 95.28 hectare
i venit 2300 leT; si Dimitrie
Giosanul cu 50 hectare si
venit de 1800 ler. Impozitele
ating cifra de 1555 leT.
Padurile (cea maT mare parte
m'it'runt,1.) ocupa 410 hectare.
Viile ati 168 hect. si ati produs,
in 1890, 51.68 hectolitri
vin alb.
Animale sunt : 144 caT, 817
vite mar! cornute, 264 porcI
1328 o!, carT apartin la 21 proprietarT
i carT, in 1881, ati dat
2656 kgr. Una amestecata.
StupT de albine se gasesc 60,
care, in 1890, ati dat 232.380
kgr. miere i 77.460 kgr. ceard.
Satele acesteI comune sunt
legate 'filtre ele printr'o cale vecinall,
venind de la Ciumasi
care r5spunde printeo alta, comunall,
la com. erbesti, talud
calea ferata si soseaua nationala
Bacati-Roman.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 18 kil. ; la Girleni,
resedinta plasiT, 8 kil.
Budgetul comuneI pe exercitiul
1891-92 are : la venituri
leT 5245, batir 56, si la cheltuielT
ler 2885, banI 65.
Beresti, com. rur., plasa TazlAul-