12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

BERBEM 372 BERCA<br />

Turcesti, Pojogi, Badeni, Alunul<br />

si la S. cu. Valea-StrimbeT.<br />

Berbe§ti, sat, face parte din com.<br />

rur. cu acelasI nume, plasa 01tetul-d.-s.,<br />

jud. Vilcea. Are o<br />

populatiune de 425 locuitorI,<br />

221 bärbatI si 204 femeT. Aci<br />

e o biserica fondata la an. 1866.<br />

Berbe§ti, deal, in raionul comuneI<br />

Berbesti, plaiul Oltetul-d.-s.,<br />

jud. Vilcea, pe care se cultiva<br />

7 hect. 50 ar. vie.<br />

Berbe§ti, mofie a statului, pendinte<br />

de manAstirea Polovraci,<br />

jud. Vilcea, care pe periodul<br />

r886-96, s'a arendat Cu 2010<br />

ler anual.<br />

Berbe§ti, padure a statulur, in<br />

intindere de 300 hect., l'esta<br />

pendinte de manastirea Polovraci.<br />

Situatä in comuna Turce.sti,<br />

pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea,<br />

si fermata din trupurile Ghigi<br />

(200 hect.) si Valea-Rosiori<br />

(roo hect.).<br />

Berbe§ul, vale, plasa Jiul-d.-s.,<br />

com. Argetoaia, jud. Dolj, prin<br />

care curge Piriul-Berbesuluf.<br />

Berbe§ului (Pirtul-), izvoreste<br />

din jud. Mehedinti. Udd<br />

teritoriul com. Argetoaia, trece<br />

in com. Salcia, pl. Jiul-d.-s.,<br />

jud. Dolj, unde se varsa pe epa<br />

dreapta a riulur Valea-luI-Petru.<br />

Primeste ca afluentr plraiele :<br />

Leurdoasa, Macrea si piriul Secul,<br />

ce vine din comuna Secul,<br />

jud. Mehedinti.<br />

Berbota§i-Orman, pe-idure, in<br />

intindere de vre-o 18o hect.,<br />

in jud. Constanta, pl. Silistra-<br />

Noua., pe teritoriul atit rominesc<br />

cit si pe 'el bulgaresc al com.<br />

rur. Garvan. In partea de miaza-zi<br />

a plasiT si a comuneT se<br />

intinde pe ramificatiile orientale<br />

ale dealuluT Garvan-Bair, printre<br />

valle Culac-Punar-Ceair<br />

Cara-Culac. Este strabatuta de<br />

un drum comunal Ciuciuc-Cainargi-Cranova.<br />

Esentele principale<br />

: fag, carpen si tuaris.<br />

Berca, sat de resedinpl -al com.<br />

Piclele, jud. Buzati, cu 550 locuitorI<br />

i 131 case. De dinsul<br />

s'a alipit cdtunasele : Atirnati,<br />

Alexesti, Dimulesti i Valea-Lupula<br />

Berca, sat, in jud. R.-Sarat, pl.<br />

Rimnicul-d.-j., cdtunul comuneT<br />

Padurea Berca a statuluT,<br />

are 200 hect.; cu esenta salde.<br />

Berca, loc arabil, jud. Tecuchl,<br />

situat in partea de S.-E. a satuluI<br />

erbänesti, com. Liesti, in<br />

marginea padureT Hanul-Conachi.<br />

Aceasta mosie este proprietatea<br />

d-luT Gheorghiade. Se intinde<br />

spre E. pana' in valea<br />

mätuiulur si la S. pana. In proprietatea<br />

d-luT Veron.<br />

Berca, mr-indstire, In comuna Pidele,<br />

cat. Berca, jud. Buzati, situata<br />

pe un ¡Irak si strategic<br />

pise, ce se ridica pe malul sting<br />

al riuluI Buzati, d'asupra catunuluT<br />

Berca. Ea a fost fondata<br />

de Mihalcea Cindescu si sotia<br />

sa, Alexandrina Cantacuzino, la<br />

anul 1694. E insemnatä prin<br />

arhitectura eT si mal cu searna<br />

prin sculpturile in piatra de la<br />

usa intrareT si de la coloanele<br />

din mijlocul bisericer, carT sc<br />

disting foarte mult prin armonia<br />

formelbr si gustul ce a condus<br />

pe sculptor. MaT multe coloane<br />

de piatra, ce sustineall amvonul,<br />

care s'a darimat, aü fost<br />

profanate, puindu-se doua, ca<br />

sa sustie cotlonul bucatárieT de<br />

la Rema; iar dora, pe cel de<br />

la Episcopie. Usile de la filtrare<br />

sunt de stejar, sculptate cu o<br />

mare maestrie ; in mijloc poarta<br />

inscriptiunea : «Mihalcea , Vel<br />

Stolnic Cindescu, Alexandrina<br />

Cantacuzino».<br />

Biserica a fost inconjurata de<br />

un patrulater de zidurT tarl<br />

de vaste palate, din care timpul<br />

5i focul, n'a lasat de cit<br />

ruine. Beciurile caselor se conserva<br />

inca bine. Sunt demne de<br />

vazut boltile si stilpiT ce le sustin.<br />

Din beciurl pleacd dora<br />

subterane boltite : una in partea<br />

de E., care merge pana in<br />

malul riuluT Buzar', distrusa in<br />

mare parte, si alta spre N.-V.<br />

in padurI, care abia se mai cuneaste.<br />

Totul in fine denota., ca ea<br />

a fost zidita de Cindesti, ca sa<br />

le serve de cetate, unde sa se<br />

peala fortifica si la pericol sa<br />

fuga prin subterane.<br />

Frontispiciul este acesta<br />

«Cu vrerea Tatäluf, cu ajutorul<br />

FiuluT si cu sporirea DuhuluT<br />

sfint, ziditu-s'a din temelie<br />

aceastä sfinta i dumnezeeasca<br />

manastire, intru slava si lauda<br />

a tot tiitoruluT Dumnezca, de<br />

robul luI Dumnezeti Mihalcea<br />

vel Stolnicul si de roaba luT<br />

Dumnezeil Alexandrina Cantacuzino<br />

sotul Dumisale i si ey<br />

Mihalcea, Moise, erban si s'a<br />

inchinat intru paza i fericita<br />

sfintilor mal marilor cerestilor<br />

VoevozT Michael si Gabriel, ca<br />

sa fie D-lor vednica pomenire.<br />

Slava luI D-zeri cela ce ne-a<br />

ajutat dupl inceput de am ajuns<br />

si sfirsitul. i s'ati zidit In<br />

zilele blagocestivuluT domn<br />

Constantin Basarab Voevod, la<br />

anul 7202. flailiwe' 1694 Iunie 6».<br />

Dipticul ctitorilor : Mihalcea,<br />

Ana monachia, (se vede ca Alexandra<br />

Cantacuzino, dupa. moartea<br />

sotuluI el', a intrat in vleata<br />

m o n achal a.), Mi halcea, C o nstantin<br />

Voevod, Maria Doamna, Ma-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!