Untitled - upload.wikimedia....

BERBENCENT 871 BERBESTI
le!; Zamfira. Nacu are o mosie
de 211,87 hect. cu un venit de
4358 ler ; Petru Negel stapineste
82,94 hect. si are un venit anual
de 1720 le!.
Totalul impozitelor este de
906,12 ler.
Pacturile, care sunt marunte,
au o suprafatä. de 137 hectare.
Viile ocupa o intindere de 21,23
hect., care, in 1890, ati produs
15,20 hectol. vin negru i 620,80
hectol. vin alb.
Animale sunt 78 cal', 789
vite cornute, 139 porcr, 18 capre
si 278 of, can apartin la
28 proprietarT i carr, in 1891,
au produs 561 kgr. tina turcana.
S tup: de albine sunt 169, care
la 1890, au dat 654,537 kgr.
miere si 218,179 kgr. ceara.
Budgetul comuner pe exerci-
Vul 1891-92 are la venituri, 1.
3554 b. 29, si la chelt., 1. 1161
b. 23.
Teritoriul comuner este strabatut
de 2 cal comuna/e: una
prunduita, ce pleaca din satul
Berbenceni si trece prin Fundeni
; alta neprunduita, ce pleacA
din Chiticeni. Amincloud dar: in
catea judeteana, ce merge la
Baca.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului, 18 kit.; la com. Odobesti,
14 kil.; la comuna Sä
cuieni, resedinta pla.siI, 5 kil.
la Prajesti 1 i kil.
Berbenceni, sat, jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-s. i resedinta comuneT
cu acelasT nume, situat pe
piriul Odobul. Bisericr sunt z:
una cladita din vechime de ealugar!,
acum in stare de ruina,
si care a fost schit, si alta infiintata
la 1881 de locuitorr,
deservitd de un preot si un dascal.
Se gasesc z circiumr. Cap!
de familie sunt 84 si sufl. 360.
Animale sunt : 28 cal, 297 vite
cornute, 68 porcI si 16 capre.
Berbenceni, Bärbinceni sau
Berbinceni, vzofie, jud. Bacau,
pl. Siretul-d.-s., cu o intindere
de 900 fOlcr dimpreuna cu pa.durile,
care se intind prin com.
Cu acelas: nume.
Despre aceasta mosie extragem
: Mosie cu part: i razeseasca,
in care are parte
Medelnicerul Vasile Nacu, jara
din räzesr sunt Nicular Balaita,
Ionita Caldroiu, urmasir lur Condurachi
Ariton, Vasile Timofti
sau Moga, D. Damaschin, Ion
Lozinsca, Stefan Obreja, Ionita
Domescu j alth mar multT 21zesT
in ea; jara la 1843 Lupu
Damaschin, se judecä pentru
rescumpararea a r6 stinjenr din
ea, cu Medelnicerul Vasile Nacu,
fostul ginere al Paharniceser Catinca
Burchi. Are sat cu o bisericä,
46 mazill, I capatlier, 7
nevolnicI, 8 vadane, 4 slujbast
volnicr, i jidov; pe
Chiticeni, Fundeni, Hertioana
altele, cu un numar de 75
locuitorT». (Th. Codrescu, Buciumul
Romin , pag. 234).
Berbeni, fost picket de granita
la munte, in plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Berbeniceni, mahala, jud. Mehedinti,
in pl. Motrul d. s.; tine
de com. rur. Floresti, numita
Berbenita.
Berbeniceni, makala, jud. Mehedinti,
in com. rur. Dragotcsti,
pl. Vailor.
Berbe§ti, com. rur., pl. Oltetul
d.-s., jud. Vilcea. E compusa
din 4 catune: Damteni, Pasare],
Valea-Mare i Berbesti. Numele
satt, se crede, a veni dela Barbin,
un fugar, venit aci cam pe
la anul 1682, in timpul Domnie:
luI Serban Vocid Cantacuzin.
Neamului sau i s'a zis Berbi-
nesti si din ce in ce a ramas
Berbesti.
Este situata pe marginea riu
lur Titila, la departare de 54
kil, de capitala judetulur si la
IO kil. de a sub prefecturer.
Are o populatiune de 1736
loc., 870 barbatr si 866 femer;
250 cap! de familie ; 170 con
tribuabilI locuind in 304 case.
In com. sunt 4 bisericr: una
in Berbesti, acuta la anul I866;
a doua in Ddniteni, fondata la
anul 1854; a treia in Pasarer,
fondata la anul 1841 si cea din
Valea-Mare, zidita la anut 1845.
Toate sunt zidite Cu spesele lo
cuitorilor.
Locuitori: se ocupa in spe
cial cu agricultura. Mestesugarr
sunt : 4 dulgherr si 2 cizmarr.
Cea mar mare parte din lo
cuitorr sunt mosnent ; 12 s'aa
improprietarit la 1864, pe rnosia
statutur Berbesti, cind li s'ad
dat 49 hect. pdmint.
coala s'a infiintat in anul
1891. Localul e proprietate par
ticulara. CopiT in virsta de scoall
sunt 91, 54 bleti 5i 37 fete. Stiu
carte 42 barbatI si 5 femer. Cu
intretinerea scoaler, statul chel
tueste anual 1080 le!.
Tujca se fabrica cam 2500
decal. anual.
Intreaga comuna arc 525 hect.
Terenul cultivat produce cam
500 chile porumb i putin gnu.
In comund sunt 300 merT, 250
perr, 450 nucr, 200 ciresr; iar
livezile dau 200 care de fin.
Soseaua judeteana pune in
comunicatie aceasta comuna. cu
comunele Turcestr i Slavesti.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1300 leT.
E brazdata de dealurile : A
lunul st Balteni si udata de valle:
Rosioarer, Piriul Mire, Cadau e!,
si de riul Tiriia, care ucla centrul
comuner.
Se margineste cu comunele