Untitled - upload.wikimedia....

BELITA 865 BFLOTUL
preotY, 2 cintOretT si 2 paracliserl.
Sunt doul morT cu abuff, din
care una pArlsitä.
Calle de comunicatie, cu care
se leagl comuna sunt : de la
comuna Belitori, prin eatunul
Dulceni, la com. Pirlita ; spre
com. Peretul, pe deal, prin drum
vecinal si in fine cu calea judeteana
Turnul-Rosiori, printr'un
drum vecinal, care merge paraid
l cu Valea-UrluiuluT.
Sunt mg multe magurT : Mägura-de-Streajd
la S. comuneT,
Malta de 12 m. i larga. de 54
metri ; MOgura-Mare, spre V.;
Magura-Epureasca, in pädurea
numita. Epureasca ; Magura-Berbecelur
i altele. Spre eaunul
Adincata trece, pe o intindere
de- 3 kil., venind din
spre Dunäre, Drumul-lur-Traian;
lar la limita comuneT despre
Rosiori, se vä.d urmele une intariturT
de pämint, care a servit
si Rusilor, in rOzboiul de la
1812.
Satul Belitori Il gäsim prin
diferite documente din. secolii
din urmä. Origina numeluf luf,
dupa d. Gr. Tocilescu, este cuvintul
bellator.
In timpul reformer luT Constantin
Mavrocordat (174T), satul
Belitori se vede trecut tot
in plasa TirguluT; el era format
pe atuncT aproape numaT din
mosnenT.
In colectiunile Academief romine
se aflä. o jäluire a unuT
mosnean anume Vladu de la
Belitori (sud Belitori), purtind
data din luna Mail, 1794. Acest
Vlad se jalueste, catre Domnitorul
Alexandru Constantin Moruzzi,
in numele mal multor
mosnenT, cä, avind acolo mosie
stramoseascä, li s'a cotropit de
catre unul, Dumitru Polizu.
Belita, vale, jud. Olt ; izvoreste
de la V. de com. Negreni, pl.
Vedea-d.-j., si se varsä in &la
Negrisoara, tot in raionul comuneT
Negreni.
Beloaia, ,,unte, jud. Gorj, la N.
comunef Polovraci, proprietate
a statuluf. E mal mult acoperit
Cu pa.dure.
Beloianul, ci fmea, pl. Trotusul,
com. Hirja, jud. Bacäli, fäcuta,
de preotul Ionitä Beloianu de
la Sarata (Transilvania).
Belotul, com. rur., jud. Dolj, in
plasa Dumbrava-d.-s., situatä in
partea-1 de N.-E., la 22 kil, departare
de Craiova si la 5 kit.
departe de Sopotul, resedinta
plasiT Dumbrava-d.-s.
Comuna este asezatä pe dealurile
Belotul i Sirsca si pe Va.
lea-BelotuluT.
Se invecineste la E. cu com.
Predesti ; la V. cu com. Sopotul,
de care se desparte prin livezT
; la N. cu com. Rasnicul,
de care se desparte prin
dure ; la S. cu com. Plesoiul,
de care se desparte prin pämint
arabil.
Comuna este accidentatl de
dealurile Belotul i Sirsca.
Este udata de pirlul Belotul,
ce izvoreste din dealul Belotul,
curge prin valea Belotul, se uneste
Cu piraiele Sopotul si Gogosul,
si se varsä pe malul drept
al riuluT Obedeanca.
In vechime, comuna se numia
Mesdroaia si apol Pereni.
AzT este compusa din 2 sate si
o mahala, satul Belotul, sat de
resedinta, asezat pe dealul
lotul si satul Sirsca, asezat pe
dealul Sirsca. Mahalaua se chia-
mA
In comunä este I singura biserica,
fondatO in 1834 de medelnicerul
loan Poroineanu Este
In ruinl.
In satul Belotul este o scoala
mixta, ce functioneaza din anul
186o; este intretinuta de
stat. Localul construit din birne
este in buna stare. Are o
singurl sala de studiu cu un
invatator. In anul scolar 1892-
1893 a fost frecuentata de 22
copif.
Totalul locuitorilor se urea la
893 suflete (519 barbati si 374
femeT), din car! in Belotu 580 si
in Sirsca 313, locuind in i51
case.
Suprafata comund este de aproape
2640 pog., din care 2120
pog. pamint arabil, 390 pog. fineatä,
100 pog. padure si 30
pog. izlaz.
Mosiile al o intindere
1570 pog., Cu un venit anual
de 4000 ler i apartin d-lur I. I.
Gradisteanu in Belotu si locuitorilor
mosnenT in Sirsca.
PadurT se gasesc in intindere
de 30 hect. si tufarisurT in intindere
de 20 hect. Se gasesc
pe mosia d-luT I. I. Gradisteanu
si pe a locuitorilor.
Inainte apartinea d-luT I. Gradisteanu
i mosnenilor Stanesti
Caprioresti. Lemnul care se
gaseste este stejarul, ulmul,
carpenul, frasinul, jugastrul
cerul.
Viile, în intindere de 30 hect.,
produc vin bun rosu i apartin
mosnenilor.
LocuitoriT lucreaza caramida
pentru case, putind face un om
pe zi pänä. la 500 bucatI. Mica
arsa se vinde cu 16 Id.
arciumT sunt 2.
Comuna Belotul este unita
com. Sopotul i Predesti, prin
cite o osea vecinala.
ContribuabilI sunt 146.
Venitul comuneT pe 1892-93
a fost de leT 1668,09 l chelt.
de 1608 leT.
Vite mad cornute 314, of 240,
capre 28, caT 18,