Untitled - upload.wikimedia....

ADJUDUL-VECHIO 15 ADJUDUL-VECHIÙ
coall nu se afla in comuna.
CopiT in virsta de a urma la
scoala sunt : 6o bletT
51 fete.
Numarul contrib. e de 171,
adeca i la 4,76 loc. In anul
1886 eraa 132 contrib., iar in
1869 erati numaT 120.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893194 era urmdtorul :
VeniturT . . 3470.13
CheltuelT . . . . 3430.74
Excedent . . 39.39
Budg. fondurilor drumurilor :
Venituff . . . 242.50
CheltuelT . . . . 242.50
aflate pe teritoriul comune!
sunt, dupa ultima numaratoare,
168 bol, 207 vacr, 26
cal, 644 or, 3 capre i 77 porcT.
Industria fi comerciul. Industria
AdjuduluT-Vechiti se reduce
la cea casnica. Comerciul
de asemenea e prea putin dezvoltat.
El se exercita in cite-va
eirciume, unde e in acela$ timp
si debit de tutun. Ca piata de
comercia serva tirgul Adjud.
Cal de comunica/le. Pe
lingl soseaua vecinala care pune
in legatura Adjudul-Vechia la
S. Cu cat. icani, cele-l-alte
cli de comunicatie ale AdjuduluI-Vechia
sunt soselele comunale
care-1 leaga la S. Cu Adjudul-Noa
(lungimea 4.160 m.),
la N. cu com. Beresti, paralel
Cu linia ferata, iar la V. cu
com. Urechesti, traversind
seaua nationala.
Notile istorice.Cea maT veche
mentirme despre Adjud ne
intimpina in conventiunea comercian.
din 1433 intre Domnul moldovenesc
Ilia i SasiT din Transilvania.
Originalul se aflä in arhivul
national din Sibiti (Tab.
Sax. No. 67), iar o copie in
«Exercitationes diplomaticae» de
Eder (Hermannstadt, 1802, mss.
in bibliot. evanghelica din Brasov
26, b, in 4). Iata pasaglul:
«eum dicti Cives [Cibinienses] ac
universi allí mercatores dictorum
Sedium [Saxonicalium] ant alter
evrumquandoqunque cum eorum
venalibus seu mercibus terram
dominii nostri [Moldaviensis]
subintravernit, extunc «in oppido
nostro Egyd halma computatis
eorum rebus venalibus de qualibet
marca dent quatuor grossos
monetae terrae nostrae protributo.»
D. Hasdeti sustine cA numele
primitiv al acestur °rasa era
«Movila lur AgIud-Egydhalmay,
iar Adjud n'ar fi de cit o forma
romineasca a luT Egyd, «Aegidius»,
un nume greco-latin,
care in veacul de mijloc se
obicInuia mult in Ungaria. (Etymologicum
magnum Romaniae»,
VOI. I, p. 513).
Din asezdmintul comercial al
luT stefan cel Mare, din 1460,
reese el Adjudul era pe acea
vreme un punct comercial pentru
transitul postavurilor din
Polonia prin Moldova spre Muntenia.
Tata. i pasagiul in care
se vorbeste de acest orasel :
. a kto povezeta sukuo
«do Basarab dati imet na go-
«lovnom myt6 u SoCavè ot
«grivnu tri grosi a u Roma-,
«nova tragu i u Bacovè i u
«Azuda i u Putnoru i u Vaslui
«i u Berlade i u Tekuel ot voza
«g zlati .
... cine va duce postavurl
gin Basarabia, va piad vaina in
«Suceava de grivna treI gro$T;
«lar in tirgul Romanuluf, in
4Bacdg, in Adjud, in Putna, In
«Vasluia, 'in Birlad si in Tecucia
«de car 2 galbenT (Arhiva
«istorica a RomanieT», tom. II,
p. 173.)
In a doua jumatate a secoluluT
al XVI-lea, Adjudul forma
un district a parte si era unul
din cele 24 districte ale Mol
dover. Aceasta o stim din «Su-
marul croniceT despre Tara
Moldoveneascay, scrisä in limba
polona in anul 1566 si publicata
impreuna cu traducerea romineasca
in Letopisetele luT Kogálniceanu,
vol. 111, p. 471 485.
«Powiat Hadziowski» e forma
polona in care ne da cronicarul
numele districtuluT AgIudulur
(Letopis., III, p. 484).
Adjudul a continuat sa formeze
un judet aparte si in secolul
al XVII-lea, judecind dupl
un document din 1631 in care
un anume Popa Pavel, se zice
a fi din judetul AdjuduluT (vezT
«Arhiva istorica a RomanieT»,
tom. I, partea I-a, p. 106).
In descrierea MoldoveT i a
tara RominestI facuta de cronicarul
Miron Costin in 1684,
in versurT polone, cintul al 3-lea,
se pomene,te de tirguprul Ad-
¡Lid ca localitate mal insemnata
in judetul Putna. («Arhiva»,
tomul I, partea I-a, p. 171).
In timpul luT Cantemir, Adjudul
41 pierduse din insemnatatea
luT, judecind dupa descrierea
ce o face acest principe
in scrisoarea Moldover.
De atuncT tirgusorul a seapatat
din ce in ce mal mult,
pana la sflrsitul veaculuT al
XVIII-lea, dind o mare parte
din locuitorT, ingrozitr probabil
de pagubele ce casunaa continua
varsarile SiretuluT se str5.mutara
mal spre miaza-zi cu
veo 3 kil., in localitatea numita
de atuncT Adjudul-Noa (v. a. n.).
Adjudul-Vechia, sat, in com.
Cu aceln nume, jud. Putna, pl.
Racaciunr. Asezat pe malul drept
al SiretuluT, la 3 kil. spre N.
de com. Adjudul-Noa. Ad i e
resedinta primarieT. Are o
parohiall cu hramul Sf.
Nicolae, Cu intretinerea careia
com. cheltueste 435 leT anual.
coala. n'are. CopiT in %Tinta. de a