Untitled - upload.wikimedia....

BEILICUL 356 BEIUL
Beilicul, cdtun, al comuneI SIgeata,
jud. Buzad. Are 350 locuitorI
si 68 case. Ad se vad
inca multe urme din fortificatiile
ridicate de generalul Langeron,
In timpul razboiuld ruso-turc
de la 1808.
Beilicul, baltd mica, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, comuna
Beilicul, cdt. Beilicul, de la care
sI-a luat si numele. Este formata
de marea balta Mirleanu,
fiindu-I mal mult o prelungire.
Este situata. in partea nordica
a pld$il si a comuna, la rasarit
de satul Beilicul. Are 8o hect.
intindere, pupilä apd si mult
stuf. In ea se deschide valea
Beilicul.
Beilicul, canal (prival), in plasa
Borcea, insula Balta, jud. Talomita.
Curge pe teritoriul comunelor
Socariciul si Jegalia.
Beilicul, mofie, in com. Sageata,
jud. Buzad, proprietatea statu-
14 pendinte de Sf. Gheorghe-
Notl. Are ca 470 hect. si se
arendeazd impreuna cu sforile :
Unguriul si Ojeasca din com.
Magura, si cu sfoara Albesti,
din com. Albesti.
Beilicul, movild insemnata, intre
comunele Glodeanul-Sarat si Mihailesti,
jud. Buzad.
Beilicul, vale insemnata, din jud.
Constanta, plasa Silistra-Noua.
Este formata din reunirea mal
multor val' secundare: 1. Demircea,
ce trece prin satul Demircea
; 2. Derinea-Ceair, care
vine din Bulgaria sub numele
de valea Enisenlia, trece prin
satele Hazarlic si Enisenlia, de
unde la numele de Gheren-Ceair,
trece apor prin satul Bazirgian,
de unde ja numele de valea
Dcrinea-Ceair, care la rindu-I
primeste pe dreapta valea Migeleti,
prelungirea \da Tiutiuliuc
cu Cuciuc-Alcea ; 3. valea
Cuzgun ce trece prin oraselul
Cuzgun; 4. continuatia Arder Ceair-
Orman sati Iort-Culac ; pe stinga :
5. valea Teche-Chioi-Ceair, ce
trece prin satele Dobromirul-din-
Vale, Dobromirul - din - Deal si
Teche-Chioi si care e formata
din unirea vailor Medmedi-Culac,
Iucari-Mahala-Ceair, Uzun- Culac
; 6. valea Babuci-Culac ; 7. valea
Ciucur-Chioi, ce uda. satul
Ciucur Chioi ; si in fine 8. valea
Caranlic, ce trece prin satul
Caranlic. Totalitatea acestor val
cuprinde o suprafata de 68000
hectare, cu comunele rurale :
Beilicul, Caranlic, Cuzgun, Dobromirul,
Enisenlia si Hazarlic.
Este cuprinsä intre dealurile
Hasan-Orman, Distrail, Sinir-
Ban, Sinir-Iol-Bair si Uzun-Bair
la apus, Ghiol-Punar, Mulveracceuci,
Echi-Iuiuc-Orman si Demircea
la rAsarit. Valea principala
are o lungime de 48 kil.
si se deschide In balta Beilicul.
Toate vaile acestea nu ati apa
in permanenta, din cauza putinelor
ploI, si a terenuld nisipos,
cu toate padurile carl le
inconjoard de toate partile. NumaI
valle Cuzgun si Caranlic
ati, mal in tot-d'auna, apd. Prin
ele trec o multime de drumurr
comunale, ce unesc satele intre
ele.
BeiliculuI (Movila), moya&, pe
teritoriul com. Obilesti-VechI,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Are o
inaltime de vr'o 20 m. $i s'a
numit ast-fel, pentru cd. in vechime
ad i ayear' Turcir punctul
unde stringead vitele ce luati
de zeciuiala. (beilic) de la lociiitoril
tariI.
Beilicului (Movilele-), cloud movile,
in pl. Borcea, com. Jegalia,
jud. Ialomita, linga satul Beilicul.
Beiliculul (Valea-), vale, in pl.
falomi ta-Balta, com. Dor-Mdrunt,
jud. Ialomita. Este o continuare
a vdd Dor-Marunt.
Beiul, com. rur., jud. Teleorman,
In partea de E. a pläsiI Marginea,
la punctul, unde se impreund
valea VedeT cu a TeleormanuluI,
precum si riurile cu
acelasI nume, pe muchia dealuluI
despre E. Are trd cdtune:
Beiul, resedinta, Beiul-Sf.-Ecaterina
si Cirtocleasca, careea in
vechime tí zicea Aninoasa. Catunul
Beiul e situat pe malul
sting al flulur Teleorman, iar
Beiul-Sf.-Ecaterina este situat
In vale; da. artocleasca pe platoul
despre N. al com., in departare
de 1 tbi kil, de cat. de
resedinta,
Se invecineste cu com. Storoban
casa la S.-E., cu comuna
Cervenia la S., cu riul Vedea
la N.-V. si cu cimpla numitl
Burnazul la E.
Intinderea comuneI, dimpreuna
cu a mosiilor de pe &lisa,
este de 2950 hect. Proprietarl
sunt: D. C. D. Badulescu cu
670 hect. arabile ; statul, cu proprietatile
sale Beiul-Sf.-Ecaterina
517 hect. si artocleasca
340 hect. Din acestea 50 hect.
sunt acoperite cu padure.
Viile locuitorilor ají o intindere
de 83 hect. Terenul comund
este foarte priincios cultureI.
Populatiunea comund este de
1616 suflete, din care 284 capI
de familie si 172 contribuabill.
Numarul vitelor din comuna
si cdtune este de 3368 capete,
din cad 384 cal, 350 vite marl
cornute, 2149 of si berbed, 66
capre §i 221 rimatorr.
Productiunea agricoll in anul