Untitled - upload.wikimedia....

BEILIC-CEAIR 351 BE I LICUL
Tulcea-Mahmudia, iar pe muchie
calea vecinall Pirlita-Sari-
Ghiol. El este acoperit numar
Cu finete si Cu putine semanaturr.
Beilic-Ceair, un alt nume al pi-
Hulla Almaluìl. UdA partea apusana
a pl. Silistra-Noua, In jud.
Constanta, si pe cea centran si
rilsAriteana a comuneT Almalla.
Se intinde de la satul Almalia
pana la confluenta sa cu 011.11
Pampur - Ghiolgiu -Ceair. Malurile
sale sunt inalte si ripoase ; jumAtate
apukanä este acoperita Cu
nisip ; malul sudic este acoperit
Cu vir frumoase. Este Inchis lntre
dealurile Trincovita si Sarl-
Mesea-Bair. Prin -valea sa raerge
drumul comunal, ce duce
de la Almalla la Ese-Chioi si
la iezerul Girlita.
Beilic-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
com. rur. Beilicul, Carau-
11c i Ghiuvegea. Se desface din
pantele sud-estice ale dealulur
Mezarlic-Bair, din apropiere de
s. Ghiuvegea. Se indreaptA mar
india spre miaza-noapte, pana
da de catea judeteana ce duce
de la Ostrov la Cuzgun. De adi
inclina putin spre rAsArit, pana.
lingá satul Bellicul, de unde o
ia spre N.-E. spre a se deschide
in lacul Mirleanu, in partea
sud-vestica nu mita lacul Beilicul.
Are o directiune generan*
de la S.-V. spre N.-E. Brazdeazà
panca centran a plasir
si a comuner Beilicul, pe cea
nordica a comuna Ghiuvegea
si pe cea apusana a com uner
Caranlle. Dealurile, intre care e
coprins teritoriul brazdat de a
ceasta vale si adiacentele sale,
sunt Calaurgina-Ciacal, Merchez,
ala, laV.; Mezarlic-Bair,
la S.; Ciatal - Orman si Hasan-
Oman la E. Are o lungime de
15 kil. Malurile sale sunt in
general joase $1 acoperite Cu
livezr si ¡Mete. Vaile adiacente
ale sale sunt : Ckla - Punar unita
cu Valea-lur-Ghencia, iar
pe dreapta, mar multe val ara
vre-o lnsemnatate. Este Matä
de doul drumurr comunale, ce
duc de la Ghiuvegea la Beilic.
Beilicul, com. rur., din jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua.
Este situata in partea apusand
a judetulur, la 85 kil. spre V.
de orasul Constanta, capitala
districtuluT, $i In cea de N. a
pla$ir, la 38 kil. de ora$ul Ostrov,
re$edinta ocolulur. Cotnu-
Dele invecinate cu &risa sunt :
Mirleanu la 5 kil. spre N.-E.,
Cuzgun la 7 kil. spre S.-E., Aliman
la 8 kil. spre N.-S., Caranlic
la 8 kil. spre S., Oltina
la 8 kil. spre V.
Forma comuner este aceea a
doul dreptunghiurr alipite. Lungimea
totall e de 44 kil., iar intinderea
totalA de 13220 pogoane
sati 6399 hect.
Se margine$te la miaza-noapte
cu jud. Ialomita, de care se desparte
prin Dunare ; la rasdrit cu
comuna rurala Mirleanu, de care
este despArtita prin lacul
leanu, $i dealul Chiorcuius, cu
com. Aliman, despartita filnd
tot prin dealul Chiorculus i cu
com. Enige, din pl. Medjidia,
despartindu-se de aceasta prin
dealurile Polucci, Uzun-Culac-
Ceair i Echi-Iuiuc-Olceac ; la
miazd-zi cu com. urb. Cuzgun,
de care e separata printr'o linie
conventionala i cu com. rur.
Caranlic, de care e separata prin
dealul Hasan-Orman ; iar la apus
Cu com. rur. Oltina, de care
este separatá pi-in dealurile 01tina,
Calburgina si Tuna-Orman.
Relieful solulur este in general
accidentat, afara de partea
centran., pe unde se intinde larga
vale numita Beilicul. Dealurile,
caer brAzdeazä teritoriul comu.
ner, sunt : Tuna-Orman ([ 17 m.)
si Calburgina (121 m.) la N.
N.-V., dominind Dunarea, lacul
Mirleanul i satul Beilicul; Hasan-Orman
(134 m.), dominind
satul $i valea Beilicul ; Cuzgun
(173 m.), dominInd valea Beilicul,
$i satul DunArea $i orawl
Cuzgun. Dealurile Chiorcuius
(121 m.), Polucci (72 m.), Uzun-
Culac-Bair (86 m.), i Echi-Iuiuc-
Olceac, cu virful Cuzgun (18r
se gasesc pe hotarul rasaritean
al comuner si trimet ramificatiile
ion vestice $i sud-vestice
sa brazdezei interiorul. Ele
sunt acoperite : cele de la N.
si N.-V. Cu fin* si setnanaturr ;
cele de la S. cu pasunT si tufarisurr;
cele de la rasarit cu padurl
intinse i frumoase. Movile
sunt In numAr de $ase, $i grAmadite
In partea nordicA, unde
se afla movila Calburgina (126
m.) pe hotar chiar, $1 in partea
sudica, unde este movila Cuzgun
([81 m.) in coltul sud-estic
al comuner ; ele sunt artificiale
si acoperite cu iarba ; aa servit
ca puncte de observatie.
Dunarea uda com, la miaza.noapte,
pe o distanta. de 4 kil.
Malul saii e destul de inalt, dar
nu abrupt $i piemos, ridicinduse
In pante putin escarpate. In
dreptul dealulur Tuna-Orman,
fluviul are una din cele maT minime
látimT (400 m.) pentru cursul
sla inferior. FormeazA un ostrov
de forma lunguiata (Lo hect.)
numit Talerul, acoperit cu sAlciT
si pietris.
VAile sunt numeroase : valea
Curu-Orman la apus $i S.-V.;
Bellicul prin mijlocul i sudul
comuner, amindoua deschizinduse
in lacul Beilicul ; cea d'a doua
are ca vAT adiacente, pe dreapta,
valea Demircea, ce trece pi-in
satul Demircea, unitA cu vales