Untitled - upload.wikimedia....

BEClUL 350 BEC1ULUÏ (DEALUL-)
lul-Oltuluï, care in partea de
N. si S.-V. e acoperit cu vif.
Pe valea OltuluT mal curge
Orla Siul, in care se scurg
girlele Pirlita si Piva, care formeaza.
balta Bratca. Intre Olt
si SRI se lidia zavoiul statuluT,
numit Bedul-Birseasca ; lar
intre Sití i amindoud laturile
girliter Piva, se intinde izlazul
statuluT, ca 48 hect. La E. de
comuna, pe Dealul-OltuluT, se
intinde un ses mare, cu locurT
arabile, pana in valea CalmatuiuluT.
Aceasta comuna se invecineste
la N. cu Birsesti, la E.
cu jud. Teleorman, la S. cu comuna
Dudul, si la V. cu 1.11.11
Oltul, care o desparte de com.
Scarisoara, din jud. Romanati.
Beciul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Siuld.-j.
E situat pe coasta si sub
malul OltuluT, in partea de S.
a comuneT. S'a numit ast-fel de
la un becia satí petera vechie,
ziditä ad, sub malul OltuluT,
in care ceT vechT se ascundeati
in timpul rdzmeritilor. E resedinta
comuneT si are o populatiune
de 360 locuitorl, din carr
130 improprietarit dupa legea
rurala..
Ad i se afla o biserica, cu hramul
SE Nicolae, fondata in anul
1877, de locuitorr, deservita
de 2 preotT i 2 cintaretT,
Pe piatra de pe use se citeste :
«Intrarea celor ce nadajduesc
spre tine ; intareste Doamne biserica,
care aT rdscumparat cu
scump singe al tati».
Beciul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
OrasuluT, comuna Vartescoi.
luat numele de la Beciul-Calugaresc,
ce se afla pe mosia
mistiriT SE loan din Focsani. E
asezat in partea de Vest a comunel,
la 4 kil. spre Vest de
catunul de resedinta, Rotaresti.
Are 15 hectare, cu o populatie
de ox familiT, Cu 404 locultorT ;
To contribuabilT. Are o biserica,
care e deservita de preotul
din Rotaresti.
Beciul, cdtun de resedinta, al comuneT
Beciul, jucletul Buzda, cu
340 locuitorT si 70 case. Are
subdiviziunea Arbanasi.
Beciul, deal, in jud. Iasi, com.
Buznea, cat. Cirligdtura. E numit
ast-fel de la un beciil, ce
este sub coasta luT rasariteana.
Se allá intre dealurile Horpazul
Lacatusele, prelungindu - se
pana de -asupra iazuluT numit
Buznea. Pe podisul luT, in partea
despre Vest, e situat satul
Buznea.
Beciul, deal, in raionul comuneT
Obilesti-VechT, plasa Negoesti,
jud. Ilfov. Incepe de pe teritoriul
comunei si are directiunea
de la Nord la Sud. S'a numit
ast-fel, pentru-ca pe el a avut
Constantin Brincoveanul, palat
la anul 1712. Acest palat, dupa.
ce Brincoveanul a fost dus la
Constantinopol, a cazut in ruine,
raminind numaT beciul de sub palat,
ale carta urme se Arad si astazT.
Pe acest deal Brincoveanul
a avut si un observator, de
unde privea in Bucuresti.
Beciul, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Bobaita, plasa Ocolul.
(VezT com. rur. Bobaita).
Beciul, a'eal, in raionul com. Beciul,
plasa Siul-d.-j., judetul Olt,
pe care se cultiva 112 hectare
si 75 ariT vie.
Beciul, insuld, in lacul Suhaia,
in dreptul comund Suhaia, judetul
Teleorman. LocuitoriT din
aceasta comuna isT pasuneaza
vitele in aceasta. insuld. Pe dinsa
se vad cite-va movile, carr n'ají
niel' o importanta.
Beciul, izvor, in com. Beciul, judetul
Buzatí ; incepe din mun_
tele Balaurul si se scurge in
valea Bäligoasa.
Beciul, loc, judetul Mehedinti, in
com. rur. Vinjul-Mare, catunul
Poroinita, in apropiere de padurea
Virciorova.
Beciul, mofie, in com. Beciul, judetul
Buzar!, de 1420 hect. Are
pacurä. S'ají sapat IO puturr,
dar produsul lor nesatisfacind
pe proprietarT, s'a abandonat explorarea.
Are sorgintI minerale
a caror scurgere, da(' terenuluT,
pe o intinsa suprafatä, o coloare
albastra - vinatd. Pe dinsa
se afla i salzele de la Arbanasi,
unde intensitatea gazelor
In fierbere, e ca si la salzele de
la Pide.
Beciul, mofie a statuluT, judetul
Olt. (Ved Barsesti).
Beciul, moviM, in pl. Ialomita-
Balta, comuna Sarateni, judetul
Ialomita. Pe aceasta movila se
vad mal' multe sapaturT neregulate.
Se povesteste cä ar fi
fost aci cind-va un sat tataresc.
Beciul, pidure, in jud. R.-Sarat,
plasa OrasuluT, com. Virtescoiii,
catunul Beciul.
Beciul-Tätaresc. (VezT Dealul-
Coteni, jud. Bacall).
Beciului (Dealul-), deal, in judetul
Roman, plasa Fundul, comuna
Rosiori, la Est de satul
Rusi. Se intinde de la Nord la
Sud. Partea despre Sud a acestuT
deal se numeste Cräcana.