12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

BXLGUTA 341 BECENI<br />

d.-j. (170 locuitorl i 35 familil) ;<br />

Prisaca (I r9 locuitorl i 35 familil),<br />

i Simniceni (100 locuitorl<br />

i 20 fama°. E departe<br />

Cu 52 kil. de Caracol. si cu 21<br />

kil. de Bals. Altitudinea terenuluT<br />

d'asupra niveluluI maril e<br />

de 200 m. Are 84 contribuabill,<br />

cu 86 familiT, din carT : 2<br />

de NemtI sl 2 de Tigani, iar<br />

restul RominT, si o populatie<br />

de 389 locuitorr, din carI 214<br />

barbatT si 175 femeT.; 190 casa:<br />

toritT si 199 nedisatoritT ; 20<br />

Stiu carte.<br />

Budgetul comuneI pe 1886/87<br />

a fost de 1015 leT la veniturI<br />

si de 1003 la cheltuelr. Ocupatia<br />

locuitorilor e agricultura si eresterea<br />

vitelor. In 1887 s'a cultivat<br />

135 hect. cu gria, 102 Cu<br />

porumb, 25 Cu orz, I Cu ovaz,<br />

si 4 cu vii. Vite man aa fost<br />

291, vite miel 457. Are o biserica,<br />

Adormirea Moled DomnuluT<br />

(i8oi), deservita de un<br />

preot §i 2 cintaretl.<br />

Bazguta, loc isolat, in jud. Falciu,<br />

la stInga phluluT Bazga, comuna<br />

cu asemenea numire, pl.<br />

Podoleni. Se zice, ca aid ar fi<br />

fost un mic satisor, care nu prea<br />

de mult s'ar fi desfiintat.<br />

Beceni, com. rur., in plaiul S1Anic,<br />

jud. Buzar', situata pe ambele<br />

malurT ale riuluT SlAnic, departe<br />

de Buzau de 33 kil. Limitele<br />

sale sunt : La N., incepind<br />

din rnarginea riuluT Slanic, din<br />

gura izvoruld Bodea, merge pe<br />

acest izvor, spre V., pana In Muchia-CorbuluT,<br />

de unde selasaspre<br />

V. pe plaiul munteld Ocea, pe<br />

care merge pana in muntele<br />

ful-Mare si de ad i pa.na. In Muchia-ValeT-PutuluT,<br />

despre com.<br />

Beciul. La S., din Muchia-VAieT-<br />

Putulm, merge pe plaiul muntela<br />

Motoiul, pana In riul<br />

linga izvorul Valea-VaciT, trece<br />

Slanicul, urca pe Muchia-VAid-<br />

Parulur si ajunge in muchia Gardoaia,<br />

despre com. CArpinistea.<br />

La E. continuä pe muchia Gardoaia<br />

pana in muchia Dim iana,<br />

despre jud. Rimnicul-Sarat,<br />

de unde se curbeaza spre V.,<br />

coboarA muchia Dimiana, mergind<br />

pe plaia pana in albia<br />

riului Slanic, in dreptul izvorulul<br />

Gura-Bodh, com. Dimiana.<br />

Suprafata acestd comune e<br />

de 2106 hect., din carT 787 arabile,<br />

389 pAdure, 148 fineatA,<br />

553 izlaz, 16 livezT, IO vie si<br />

212 sterp. ProprietatI mar insemnate<br />

sunt: Beceni, Baldimaneasa,<br />

Enacheasca, Enculeasca,<br />

Margariti i Potlogea. Parte sunt<br />

particulare, parte ale cetelor de<br />

mosnenT : Becenir, descendintT<br />

din mosul lor Popa Luca Beceanul<br />

; Enachestir, descendintr<br />

din mosul lor Enache Blanarul<br />

mosneniI Potlogea, deseendint/<br />

din mosul Chir Potlogea.<br />

Teritoriul e foarte accidentat,<br />

atit de coline, cit si de multele<br />

vaT carI il strabat. Cultura principala<br />

e porumbul i griul, mal<br />

cu seamd cel de vara. Sunt livezT<br />

de prum si de pasunat.<br />

Din punct de vedere geologic,<br />

malurile Slaniculd, prezinta aci<br />

cel maT mare interes prin terenul<br />

cu paludine in stratificatir<br />

oblice, contiind foarte multe fosile,<br />

precum : psilodontT, unio,<br />

litoglifi, sferosiderit, etc.<br />

Are o mica industrie cu cojocaria<br />

i boengeria. Multa lemnarie<br />

i vite se desfac la cele<br />

6 tirgurl, ce se tin aci in fiecare<br />

an, la : 20 Iulie, 6 August,<br />

15 August, 8 Septembrie, 8<br />

Noembrie si 26 Decembrie. Calea<br />

cea mal insemnata de comunicatie,<br />

e soseaua judeteana<br />

Sapoca-Lop1tari, pe care irisa<br />

circulatia se intrerupe, cind fiul<br />

Slanic vine mare. Clima e sanatoasa,<br />

apele rluluT SlAnic, prin<br />

substantele ce le contin, usu.<br />

reaza mult pe suferinziT, carT vin<br />

in timpul venT ad i pentru baT<br />

red.<br />

Vite are : 175 boT, 121 vacT,<br />

75 vitel, 14 cal, 13 epe, 7<br />

mInzl, 2000 oT, 33 capre si 135<br />

porcT.<br />

Aceasta comuna e formata<br />

din catunele : Beceni, Enculesti,<br />

Gura-Och, Margariti, Ocea i 01avind<br />

o populatie de 730<br />

loc., din carT : barbatT insuratl<br />

138, neinsuratl 21, vaduvl 9,<br />

135.etT 204 ; lar femeT maritate<br />

138, vaduve 32 si fete 188, carl<br />

locuesc in 157 case. Meseriasi<br />

sunt: 4 cojocarr, 2 lemnarl,<br />

butnar, I cizmar, i boengiu<br />

2 brutarr. Media nasterilor e de<br />

25, a deceselor de 15, a casatoriilor<br />

de 6. Populatia creste cu<br />

o medie anuala de IO suflete.<br />

Comuna are I II contribuabilI,<br />

din carT i i comerciantY Romid<br />

i i strain. Stabilimente<br />

comerciale sunt i 1. Budgetul<br />

comuneT e de leI 5113,20.<br />

Are o so:mil in cat. Beceni,<br />

populata de 39 elevI i 2 eleve.<br />

Carte stia 86 loc. Are o biseriel<br />

cu hramul: Intrarea in Biserica,<br />

cu i preot, i cintaret<br />

paracliser. Are 7 circiumf. E<br />

resedinta uneT companiT de dorobantI<br />

si a servit mal mult<br />

timp de resedinta sub-prefectureT<br />

plaiuluI Slanic. Casele locuitorilor<br />

sunt in genere curate<br />

si bine construite. Sunt de vazut<br />

caselePerietianu-Buzda, carl,<br />

prin stabilimentul lor horticol, a<br />

trag multT vizitatorl.<br />

Dupa traditie, numele acesteT<br />

comune ar deriva de la unul,<br />

Becea, care in timpir de invazif<br />

si-ar fi gasit scaparea in padurile<br />

de ad. Mal In urma ar fi adunat<br />

si pe altl membri aT familieT<br />

sale, ar fi zidit biserica la anul<br />

1589 si ar fi fácut pe fiul<br />

14uca preot. Din acest preot de-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!