Untitled - upload.wikimedia....

XT1NW'I 340 EATRNA
Miscarea populatiunet, in anul
1892 a fost' : lo casa.torit, 33
nasterT si 40 morti.
Cultul crestin ortodox e reprezentat
prin 2 biserict: una
parohiala, cu hramul SfintiT -Volvozt
; cea-l'alta filiala, cu hra
mul SI. Gheorghe. Ambele sunt
situate in satul Bátinesti. Pentru
intretinerea lor, comuna vine
in ajutor cu 200 leT anual.
Instructiunea se precia inteo
scoall mixta, situata in satul
Batinesti si care e frecuentata
de 35 coph, din Can: 32
1:40', 3 fete, din IoI in virsta
de secará.. Comuna vine in ajutorul
scoaleT cu 247 ler anual.
In comuna. sunt 187 contribuabilt.
Budgetul comund pe anul financiar
1893 94 era urmatorul :
Veniturl 4.728,93, cheltuell
4.727,22.
Pamintul comunet este parte
pietros si parte lutos, de coloare
inchisa. LocuitoriT seamanä
mal mult porumb de cit
cereale de toamna si de primavara.
Griul produce de la 20-2 5
hectolitri de hect.; asemenea
orzul. Recolta porumbulul
este cite o data. pina la 30 hectol.
de hect. Gradinile cu zarzavaturI
formeaza cu deosebire
resursa de cdpetenie a locuitorilor.
Mara de fasolea i mazarea,
pe care loc. le seamand in
porumb, se mal* cultiva cartoff,
morcovT, usturoiti si mal cu
searna. ceapa si varza.
Numarul cultivat. e de 129.
Instrumentele agricole, de carl
dispun cultivatorit din com. 131tinesti,
sunt : 2 masinT de semanat,
3 masInT de treerat, 5
de vinturat, 2 de batut porumb
si 3 masinT de batut porumb
Cu manivela, 22 plugun de lemn,
56 plugurT de fier, 12 grape de
fier i 60 care.
Vitele afiate pe teritoriul co-
muneT sunt : 1.094 capete, din
carT : 373 bol, 231 vacT, 90 cal,
300 oT, 15 capre i 85 porci.
Se mal afia in comuna 86 stupt
de albine.
Industria din com. Batinesti
e putin dezvoltatä. Are I fabrica
de rachiti, 5 de maturT,
vararle, I cizmarie si 3 morT de
Comerciul se- exercita de
12 persoane: 8 RominT si 4 IzraelitI,
in 12 stabilimente, din
carT : 8 de bauturT spirtoase
4 de bauturl i coloniale.
Comunicatia in aceasta comuna
se face prin soseaua nationala
Focsani-Bacati, care trece
prin partea de rasarit a comunet
i prin soselele vecinale
comunale, can' o pun in legatura
cu Odobesti si Tifesti.
Linia ferata Focsani-Marasesti
trece in apropierea eI.
O parte din familia Sturdza,
se gaseste, din vechime, ad.
Bätine§ti, sat, In comuna cu acelasT
nume, pl. itsita., jud. Putna.
E situat pe malul sting al
PutneT, in dmpia ce purcede
din vale de Tife5ti si merge pana
in Siret. E udat de Girla-Morilor,
care pune in miscare 3
morT ale locuitorilor.
Cultul e reprezentat prin 2
bisericT; una parohiala, cu hramul
S-tiI Voevozt ; alta filial,
cu hramul Sf. Gheorghe. Are
o scoall mixtA, intretinuta de
comuna. E frecuentata. de 18
copiI, din carI : i6 baetr si 2 fete,
din 49 in virsta de scoald.
Bätine§ti, parohie, formata din
comuna cu acelasr nume, plasa
jud. Putna, coprinzind 2
biserid, situate in satul Batinesti
: una parohiala cu hramul
S-tir VoevozT ; alta filiald cu hramul
Sf. Gheorghe.
movi/ä, la 11/2 kil.
spre E. de satul Bertesti d.-j.,
din jud. Bralla, pe tärmul drept
al privalulur cu acelast nume.
Baträgioaia,priva, in jud. Braila,
care uneste lacul Bertea, din
com. Bertesti-d.-j., cu pirlul Calmatuiul,
pe teritoriul com. Bertesti-d.-s.
Batni§ul, prival, in jud. Braila,
care uneste iezerul Batni§ul,
partea de E., cu iezerul Lebadoiul,
si partea de N. E. cu privalul
Ruptura-Bandoiul.
Bätni§ul, iezer mare, in jud. Braila,
in partea de E. a com. Stäncuta,
tare Vilciul Dunarea-
Vechie.
Batoaia, deal, In partea dc S.
S. V. a comuneT Ursi, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea.
Batoaia, vale, com. Ursi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bátoaia i§orle§ti, plana particulare,
supuse regimuluT silvic,
aflate pe mosia Ursi, com. Ursi,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Batrina, canal, (priva», in plasa
Borcea, jud. Ialomita, teritoriul
com. Varasti.
Bätrina, deal, al com. Stanesti,
situat spre E. de comuna., in
jud. Gorj. Incepe din com. Rugi
si se termina. in comuna urbana
T.-Jiul.
BatrIna, lac, In jud. Bráila, la
500 m. spre E. de satul Slujitori-AlbotestI,
sub muchia platould
de S. al judetuluT despre
lunca almatuiulul.
Batrina, mofie, pe care, la anul
1864, s'ati improprietarit parte
din locultoril comuneT Vadul-Sa-