Untitled - upload.wikimedia....

BkrA1A-MARE 338 132iT4TI
a luat-o calugaril de la Cimpulung.
Pe cind o transportan spre
oras, ar fi venit, se zice, si a.lugarii
de la Curtea-de-Arges,
si intilnind pe ceT din Cimpulung
in acest loe, s'ají luat la
batale. D'atuncT acest loc s'a
numit Bataia. InvingatoriI ¿in
fost calugarif din ampulung.
Bfitaia-Mare, petec de padure,
pe proprietatea Gradistea-d.-j., I
judetul Vlasca, situat in lunca
dintre riurile : Argesul si Cilnistea,
in fata manastireT Comana,
la 4'2 kilom. departare.
Fratif Tunusli arata in Istoria
Tarii, si d. Gr. Tocilescu confirma
in Istoria Rominilor» a sa,
c5. la anul 1765: «un corp de
armata de 16000 TurcT, inaintind
din Giurgiu spre capitala
Bucuresti, inconjura pe RusT in
manästirea Comana. Pirvu veni
ca sa-T scape, dar fu coprins si
omorit cu totT oameniT sal' (1770).
Turcil parasira. Comana s'i se
retrasera la Giurgiu : Generalul
rus Stoffeln, dupa ce-T batu aci,
intra in Bucuresti,.
Se &ese si azI urmele acelel
batallI; adese-orI säteniT
dan peste pintenl, sageti si oase
de oamenI.
Bitäioasa, lipa, com. Folestid.-j.,
plaitil Horezul, jud. Vilcea.
aatäiosului (Valea-), vale, izvoreste
din lipa cu acelasT mime,
com. Folesti-d.-j., jud. Vilcea,
trece prin centrul comuneI si
se varsa in riul Bistrita, in raionul
acester comune.
Bät'alia, deal, in jud. Mehedinti,
(V. com. Ciresul).
aatäreni, sat, face parte din com.
rur. Maldarul, plasa Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune de
70 fama.
Wafáringa, vale, in com. Pietroasa-d.-j.,
padurea Bradul-Berca,
jud. Buzan.
Bätfi§anca, vale, izvoreste din
raionul comuna Batasani, plasa
Cerna-d.-j., jud. Vilcea, si se
varsa in riul Cerna, tot in raionul
comuneT Bätasani.
Eratátura-Vacilor, loc isolat, in
com. Cislaul, jud. Buzan, pe
muntele Piatra-Bufner. E adapost
de vite.
BätätureI (Valea-), vale, in jud.
Muscel, ce se varsä in riul Argeselul,
pe teritoriul com. rur.
Davidesti, pl. Argeselul, de unde
izvoreste.
Bfitaturile, colina, in com. Vispesti,
jud. Buzau. Ramificatie
din muntil Istrita.
Bfitäturile, ieser, jud. Bräila, in
balta comuneI Vizirul, intre canalul
Vilciul si Dunarea-Vechie.
Erate§ani, com. rur., pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, compusa din
doul catune : Tarcanesti si Pielesti.
IsT are numirea de la valea
Bätesanca. Este situata pe
;ralea riuluT Cerna, la 65 kil.
departe de capitala judetulur si
la 20 kil. de Dragasani.
Are o populatie de 784 locuitorI,
387 barbatI si 397 femeT;
cu 184 capT de familie,
121 contribuabilf, locuind in 205
case.
In comuna, sunt 2 bisericT.
Anul fondariT lor nu se cunoaste.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
rotAria, butdria, cizmaria,
cojocaria si oldria. El desfac
produsul munceT lor la Craiova,
Drágasani, Balcesti si rareorT
la Caracal si Magurele.
Locuitorif sunt mosnenT, afara
de 18, carT s'an improprietarit
la 1864, pe mosia d-lur I. Otetelesanu
s'i carora li s'a dat 63
hectare. LocuitoriI an : 12 cal;
194 boT, 75 vacl, 388 OT O 159
rtmatorr.
coala exista in comuna de
la 1864. Cladirea este proprietatea
comuna Se frecuenta de
36 copiI, din numarul de 78 in
virsta de scoala. 'tit-i carte so
de barbatf. Cu intretinerea scoa-
16' statul cheltueste anual H 88
ler si comuna 40 la
Vatra satulur are 138 hect.,
lar cu izlazul 1000 hect.
Terenul cultivabil produce
pana la 745 kile de porumb,
grill'', orz si ()yaz.
In comuna e o osea comunata.,
care o leaga cu Margineni
la N., Pietroasa la S., si printr'insa
trece soseaua judeteana,
care leaga Maciuca cu Otetelisul.
Veniturile si cheltuelile comuneT
se urca la 800 leT.
E brazdata de dealurile : Rogojina
si Sociul la E.; Dealulcu-Viile
la V.; si udata de valle:
Rogojina, Silla, Sirbeaua, Valea-Mare,
Popa s'i Batesanca, si
de rIul Cerna, care-I tia partea
de V.
Se margineste cu comunele :
Madulari, la E.; Vasilati, la V.;
Märgineni, la N.; s'i Pietroasa,
Ja S.
Bäte§ani, deal, in com. Batesani,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, pe
care se cultiva 54 hect. vie.
Bäte§ti, com. rur., plasa Crivina,
jud. Prahova. Aceastä comuna
apartinea inainte vreme de pl.
Cimpul si se numea Rominesti.
Date sigure despre infiintarea
el nu sunt. In arhiva primarieI
se gasesc acte din anul 1828,
relative la comuna.
Este situata pe loe yes, la 'o
kil, departe de capitala jud. si
la 4 kilom. de resedinta plasil.