Untitled - upload.wikimedia....

BASEN' 336 13XSETI
Bäseni, sat, Cu 164 familir, jud.
Arges pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. Baseni-Stirci. Are
o biserica, cu hramul Cuviósa Paraschiva,
deservita de un preot,
un cintaret si un paracliser. Are
o scoala primara rurall.
Bäseni, iaz, in jud. Iai, in valea
dintre dealurile Nihaila si
I3odruz, format de piriul Baseni,
pe mosia Tigana0, com. Cirniceni,
pl. Turia.
Bäseni, phig, in jud. Iasi; izvoreste
din padurea podisuluT
seni, din com. arniceni, plasa
Turia; curge de la N. la S. si
formeaza iazul Thiseni, de pe
mosia TigAnasi.
Bäseni, poa'4, in jud. Iasi, pe care
se afla situat tirgusorul Camina.resti,
din c. arniceni, pl. Turia ;
este o ramificare a dealuluT Turia.
Bäseni-Stirci, com. rur., jud.
Arges, pl. Cotmeana, pe apa
Teleormanul, la 18 kil. de Coste$ti,
resedinta plasir, si la 31
kil. de Pitesti. Se compune din
satele : Baseni, Stirci-d.-j. i Serci-d.
- s., avind peste tot 221
contribuabili din 1030 locuitorT.
Comuna are doud bisericT, una
in Baseni si una in Stirci, avind
dor preotT, dor cintaretT
doT paracliserT, si o scoalà
primara rurala. Budgetul comuneT
pe anul 1882-83 a fost
de 2047 leT, 17 banT la veniturT
si de 1976 leT la cheltuelT ;
iar in anul 1887-88 a fost de
2026 leT la veniturT si de 2150
leT la cheltueli. Teritoriul comuneT
este udat de apele Teleormanul
i Teleormanelul.
Numarul vitelor a fost in 1887
de 360 capete de vite mari :
318 bol si yací, 42 cal, $i de
1210 vite márunte: 1020 or, ¡o
capre i i8o rimatorT.
Bäse§ti, com. rier., la extremitatea
de N. a plasiT CalmatuiuluT,
jud. Teleorman, lirnitrof cu judetul
Olt. Are un catun, Rata-
Tolceasca, infiintat, dupa anul
i88o, pe proprietatea statuluT cu
acelasT nume, din sporniciT insurater.
Este situat pe coasta
despre Vest a Calmatuiulur, iar
catunul Rata, maT sus de almatuiti,
pe loc ses, la o departare
de 3 kil, de comuna si la
altr tse' kil, de limita jud. Olt.
La N. se afla comuna Millaesti-d.-j.
din jud. Olt, la o departare
de 5 kil. ; la Sud com.
Dorobantul; la Est piriul almatuiul
; i la V. comuna Cringeni.
In departare, ca de 21/2 kilometri,
e piriul Calmatuiul, care
curge pe douä cracurT, carT se
impreuneazd aci j ja directiunea
la Sud, spre comuna Dorobantul.
La N.-E. comuneT se afla
un lac, numit Lacul-Ciocirlier.
Pe sesul acesteT comune se
gasesc inca treI lacurl : Brotaneasa,
Lacul-lur-Pirjol i Lacullul-Scarlat.
Intinderea comuneT, dimpre
una cu mosiile ce cad in raza
el, este de 5140 hect. Pe mosiI
sunt diferitT proprietarr, dintre
carT statul cu 3043 hectare ramase
pe seama sa, din can
230 hectare sunt padure ; irnostenitorir
decedatuluT C. Ionescu,
in catunul Rata, posea. 175 hectare
; preotul M. Bunesòu 183
hectare ; lar proprietarl
ari cite 50-70 hectare pamint
arabil.
LocuitoriT improprietaritT in
aceasta comuna sunt: pe mosia
Basesti 262, pe o intindere de
1158 hectare. Vine din coprinsul
comuneT sunt ca de 55 hectare.
Terenul este clasificat printre
cele de calitate superioard ;
este negru-vegetal si foarte productiv.
Padurea e impartita in 4 pil
curT i anume : a luT Dima, a luT
Marinescu, a luí Pirvan i cea
de a patra a Tufelor satí Branistea-Greculuf.
Populatiunea comuneT este de
2456 locuitorT, dintre carT in
com. Basesti sunt 355 capT de familie
si 307 contribuabilT, iar in
cdtunul Rata sunt 310 suffete
si 26 contribuabilT.
Numärul vitelor este de 2698
capete, dintre carT 201 cal', iepe,
etc., 762 vite marl cornute, 1095
oi si berbecT si 639 porcr.
Productiunea agricolá in anul
1890 a fost de 21000 hectolitri
300 orz, 00 °yaz, 12000
porumb i 400 hectol. cinepa.
Pe mosia statuluI sunt 80 hectare
pädure. Budgetul comuneT
este de 5701 ler, 30 banT la veniturT
i 5391 ler, 24 banT la cheltuell.
Are : o scoala cu un invatator
sI 33 elevI; doua bisericf, una
in comuna Basesti si alta in catunul
Rata, fie-care cu cite un
preot i doI dintäretT.
La extremitatea despre N. a
comuneT, unde este si conacul
mosiel, se gaseste o fabrica de
spirt a d-luT G. Millaressi; tot
ad se afld si o moara de macinat
cu aburf.
aile de comunicatiune sunt:
spre orasul Rosiori soseaua vecinalk
pe o distanta de 20 kil.;
spre com. Dorobanti si comuna
Cringeni tot sosele vecinale.
Imprejurul acesteT comune se
gasesc mal multe magure : Magura-Mare,
de 8 m. inaltime
50 metri la baza, Magura-Cornil,
Mdgura - ChiruluT i altele mal
micT.
Comuna Basesti isr trage numirea
de la vdlceaua Basa. Ea
s'a populat mal cu temeiu, pe
la anul 1800, de catre niste filocadí,
ce aü venit aci cu oile la
pasunat. Dupd ce s'a0 stabilit