Untitled - upload.wikimedia....

BARBOI 326 BXRBULEANCA
Aicl se allá: primaria, palatul
fostulur Domnitor Cuza, i biserica,
deservita de un dazcäl si
fácuta in anul 1797.
Prin sat trec piraiele: Moisie
i Izvorul.
In acest sat s'a nascut Alexandru
loan I. Cuza, Domnitorul
Rorninier.
aárbo§i, (vez! Dobrosesti), plasa
Znagovul, jud. Ilfov.
aárbo§i, numire, ce se da In vechime
satulul BrInisteni-d.-j. din
pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.
aärbo§i, stafie de dr. d. f, jud.
Covurluiu, pl. Siretul, com. Filesti,
pe unja Braila-Galati, pusa
in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se allá: intre statiile Vddeni
(8,1 kit.) si Galati (12 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur
t'ir 7,4 m. Venitul acestel statir,
pe anul 1896, a fost de 63.410
lei, 50 batir.
aárbo§i, deal, in jud. Falciu ; se
intinde filtre comunele: Bdrbosi
Malaesti, pl. Mijlocul, pana la
satul Posta-Elanulur, de unde
formeazd ramura despre Valea-
Radiulur, care se prelungeste
pana. la marginea de Sud, sprc
com. Urdesti.
Bärbo§i, deal, in jud. Falda, pe
teritoriul satulur Ghermanesti,
com. cu asemenea nume, plasa
Podoleni ; in partea de Sud.
Bärbo§i, mofie particulard, de
56o hect., in com. Filesti, pl.
Siretul, jud. Covurluiu.
BArbo§i, mofie, in jud. Neamtu,
fd.rd sat, asezata intre
Radiul, Muncelul, s. a. in plasa
Bistrita. Apartine case! raposa
tulur vornic Sandu Crup enski.
Se zice, ca aceasta mosie ar
fi fost odinioara a lur Miron
Costin ; pdrerea insa. este cu desavirsire
eronata, de oare-ce e
numal o asemAnare de nume ;
adevaratir Barbo! aT Miron
Costin se numesc asta-e Brd.nisteni.
De aicr l'a rapit Dumitrasco
Macrin, vatavul de pahárnicer,
Impreuna cu lefegir,
l-a dus la Roman. Acum nu
mar apartine jud. Neamtu ; de
cind cu o delimitare a hotarulur
'filtre judete, a trecut la judetul
Roman.
aárbo§i, peldure de salcie, in judetul
Braila, ca de 2 hect. in
cotul format de riul Siretul, din
fata garei cu acelasr nume, din
jud. Covurluiu.
13k-bol (Podul-de-la-), pod, pe
Siret, linga statia dr. d. f. de
la Barbosr, jud. Covurluin, care
pana la construirea linier ferate
Marasesti-Buzati, dupa razboiul
din 1877/78, era cheia comunicatiilor
dintre Moldova si Muntenia.
Din punctul de vedere
militar, rolul acestur pod a fost
mare : cine dintre beligerantr
avea stapinirea lur, era sigur
de mersul inainte al trupelor
sale. De aci provenea, ca india
preocupare, ce ad avut-o totd'auna,
mar ales Rusir, in razboaiele
lor contra Turcier, a fost
d'air asigura trecatoarea pe acest
pod. Asta-zr, de si importanta
strategica a podulur de la
Barbosi a mar scazut, totusr ea
este inca destul de mare, fie
din punctul de vedere militar, fie
economic, fiind-ca leaga comunicatia
de uscat intre Galati si
Brdila si intre Braila cu Moldova.
Podul acesta este tubular, de
fier, de 246 m. lung, sprijinit
pe Io arcade ; opt dintre ele
ati cite 19 m. de deschidere, si
cele doua din mijloc, ati o lungime
de 47 m.
aárbo§i-Galati, varianrd de linie
ferata, menita a scurta cu
7 kil. curba dintre Bárbosi
Galati, care e de 19 kil., pe
cind distanta directa filtre Galati-Barbosi
e numar de 5 kil.
Aceasta varianta, lunga. de 4
kil., serveste i spre a departa
linia ferata de malul Bratesulur,
supus inteuna naruirer.Deviatia,
de la titila principala, incepe de
la distanta de 6'/a kil. de la
statia Barbosi si da in ea la
I 1/2 kil. de statia Galati. Intrarea
In oras se face printr'un tunel
din nordul Galatilor (Vadul-
UnguruluT), in lungime de 767
m. La fie-care cap al tunelulur
este cite o adincime pana la 18
m., jan ca lungime cea despre
Barbosi are 1357 m. i cea despre
Galati 474, reprezintind amindoua
un cub de pdmint de
aproape i00000 metri
Aceastá variantd, construita
In 1882, nu s'a putut intrebuinta
de indata, din cauzd ca talazurile
tlieturilor tunelulur, s'au surpat
mar Inainte. In 1890 s'a0
fácut nota lucrArr de imbunata-
Vd si rectificare, dupl carl s'a
dat tunelul, circulatieh
Bar bo§i-Ghermane§ff, mofe a
statulur, in jud. Ilfov, pendinte
de manastirea Caldárusani ; s'a
arendat, pe periodul 1885-95, cu
7000 le! anual.
aárbuleanca, numire, ce se mar
da pá'rter de mofie Badeni-Miluitr,
din com. Clondirul, jud. Buzau.
aärbuleanca, sfoard de mofie,
in com. Mere!, jud. Buzau, proprietate
a statuld, pendinte de
mandstirea Barbul. Are 30 hect.
aratura si vil, e rupta din trupul
mosier Poporul-Lipia. (Vez!
Pangratia).
aárbuleanca, numire, ce se mal