Untitled - upload.wikimedia....

BARÄGANUL 320 BkR4TI
pati, Ciulnita, Marculesti si Elena;
Calarasi-Slobozia, cu statiile
Silistea i Ciulnita si calea ferata.
Fetesti -Flurei, avind pe
Baragan statia Hagieni.
Mará de calea judeteana Calarasi-Slobozia,
cu osea nelmpIetrita,
cele-Falte cal de pe BarAgan
sunt drumurl primitive.
Istoria spune, ca Baraganul
a fost adesea loc de refugiil
si lupa al popoarelor, carI an
trecut san an ocupat tara pentru
un timp oare-care ; asa, in
anul 335 inainte de era erestina,
Alexandru-cel-Mare, regele
MacedonieI, trecind lineo
noapte Dunarea, pe la Silistra,
a surprins pe GetI, carI s'ati
Inchis mal intlin inteo cetate de
lemn, ce era construita de eI,
la departare de trer sferturI de
ceas de Dunare ; dar, neputind
rezista, luarl fuga pe cal, cu femeI,
cu copa' si tot ce avean
si se napustira pe cimpul
ganuluT.
La 597 dupd Christos, Petru,
fratele luI Priscu, general Bizantin,
trecu Dunarea pe la Transmarisca
(Turtucaia) ; ucide in
lupta pe Pirogost, voevodul Slavilor,
inainteaza in contra acestora,
carl populan in mare desime
locurile din partea de jos a riuluI
Ialomita, insa, ratacind treI
zile pe cimpul BaraganuluI, a
fost silit a se retrage.
La 1398, sultanul Baiazet, supranumit
i Fulgerul, intrind In
tara., trecind Dundrea pe la Silistra,
prada i ucide tot ce
intilneste in cale ; iar Mircea-cel-
Mare, cu 3000 Rominr, se intareste
In padurile dese, ce tan
mujan cimpul BaraganuluI, unde
armata turca isI facea miscarile,
si dupa mal multe llaguen, la
Rovine, batu pe Turd i ii sili
a se retrage peste Dunare.
Prin multe judete ale Van,
poporul tomln, da numire de
baragan, orI-caruI loe san cimp
mal intins i pastreazd in limba
mal multe zicatorI, ca : «Striga
ca pe Baragan ; merge ca pe
Baragan ; pare ca se afla pe Baragany,
etc.
Bäraganul, numire, pe care a
purtat-o satul Mihain-Viteazul,
judetul Ialomita, si care se mal'
pastreaza de populatiune.
Baräganul, deal, la N. comunel
Dobriceni , plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
aáräganul, luna, pe teritoriul
comuneI Leicesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Bäräganul, mofie nelocuita, a
statuluf, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, fosa pendinte de manastirea
Cernica. Are suprafata
de goo hect., din carl 20 hect.
padure, si este arendata pe periodul
1888-1893, cu suma de
15000 leI anual.
Bäräganul, poianä, com. Racovita,
plasa Riul-DoamneI, jud.
Muscel.
Bäräganul, pise, la V. de com.
Ciomägesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt. Serveste parte pentru cultura,
parte pentru pasunarea vitelor.
Bärfiganul, vale, com. Racovita,
pl. Rtul-DoamneI, jud. Muscel.
Bärfiganul, vale, izvoreste din
culmea Scarisoara, com. Folestid.-j.,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
si se varsa In riul Bistrita, tot
in raionul comuna
Bäräganului (Valea-), vale, in
plasa Borcea, judetul
Se intinde de ling5. satul Fatirel,
comuna Ulmul, spre N.-E.
tine pana la satul Valea-
Mare.
Bärägänolil, loc izolat, com. Purcareni,
plasa Riul-DoamneI, jud,
Muscel.
aäräne§ti, sat, face parte din
comuna rurall Rijletul-Vierosul,
plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.
Are o populatiune de 128 loc.
BAräne§ti, molde nelocuita, in
jud. Roman, plasa Fundul, comuna
Balusesti.
Barine§tilor (Piscul-), pisc, comuna
Rijletul-Vierosul, plasa Ve
dea-d.-s., jud. Olt.
Bäränoaia, deal, judetul Bacan,
plasa Tazaul-d.-s., din comuna
Basasti.
Bärätul, vii lcea, in plasa Teleorman,
judetul Teleorman, incepe
din padurea Cornetul aproape
de comuna Ciolanestidin-Deal
si se pierde in valea
Tinoasa, in dreptul comuneI
ragaul.
Bäräs.cul, cifmea, judetul Dolj,
plasa Jiul-d.-s., comuna Bralostita.
Bärä§ti, sat, face parte din comuna
rurall Bardsti - de - Vede,
plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.
A6 e resedinta comuneI. Cade
in centrul comund si are o populatiune
de 80 locuitorr. Este
situat Ruga riul Vedita.
Bärä§ti, sat, face parte din com.
rur. Maldarul, plasa Ved ea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune de
40 familir. Ad e o biserica in
ruina. Anul fondarn si ctitorit
nu i-se cunosc, pentru cA inscriptia
de d'asupra useI s'a
sters.