Untitled - upload.wikimedia....

itX1CACEA
ritoriul catunulur Ca$inul $i se
varsa de partea stinga a pirlulur
Casinul.
Bäräcea,pirtii, uda com. Posesti,
pl. Teleajenul, jud. Prahova; se
varsa in piriul Zeletinul i impreuna
cu acesta, in riul Bisca.
Bäräcea, pSruzi, izvoreste din padurea
Dragane$ti-Tigania, din
pl. Tirgulta, jud. Teleorman,
se varsa in riul Vedea, in dreptul
comuner Peretul. Are pietris
foarte abundent (prund) i serve$te
ca hotar al maT multor
mo$ir.
Bäricelul, inovild, in jud. Braila,
la S. moviler Baracul.
Barfiganul, cimp Intins, In mijlocul
jud. Ialomita ; face parte
din plasile Borcea i Ialomita-
Balta $i este cimpul cel mar mare
$i mar productiv al Rominier.
Poarta. numirea de Bäraganul,
din riul Ialomita spre S. pina
In Valea-Rusulur, Valea-VisineT
Coasta-de-S. ; iar de la E.,
din canalul Borcea, spre V. pana
in Valea-Culcatilor si valea Dor-
Marunt, avind o suprafata (aproximativ)
de 250.500 hect.
Baraganul este un cimp Inclinat
de la N. spre S.- E. si
formeaza o continuare a elmpiilor
din jud. Ilfov si pl. Ompulur.
E intrerupta. la N. de dui
Ialomita, la E. de Borcea $i la
S. de Coasta - de- S. Inältimea
de la nivelul Märir-Negre este
in partea de N., in dreptul satulur
Slobozia, 62 m. 6o; in
mijloc, la gara Ciulnita, 54 m.
85; la gara Silistea, 51 in. 25.
Acest &imp a fost mult timp
un pustia, presarat de movile
acoperit de plante anuale, a ca.ror
inaltime serveart de ascunzatoare
fiarelor salbatece, $i pe
suprafata caruia se intretliati
319
drumurr, carr duceau de la satele
de pe Borcea, la cele de pe
riul Ialomita ; iar din distanta
in distanta se aflau locuinte izolate,
cart serveau calatorilor ca
locurr de adapost. In unele timpurl
ale anulur, BarAganul era
cutreerat de vitiator,' de dropir,
carr mergeaa in carute acoperite
cu coviltire, ce serveau de
ascunzatoare, singurul mijloc
spre a se apropia de acele
&arr.
Mar tirzia, acest cimp a inceput
a servi pentru papnatul
vitelor, formindu-se pentru acest
scop, din loe in loc, tire i astfel
pustiul a inceput a fi locuit.
Imprejurul acelor tire a inceput
a se semana cereale in
cantitate, a aror frumoasä
reusitri a atras plugarT din satele
de pe linga Borcea,
Ialom4a, din alte judete i chiar
din Transilvania. Acestr plugarT,
&chid bordeie si case mici de
nuele lipite si acoperite cu pae,
au format catune, purtind numirea
de tirle ; iar dinsiT ail luat
numirea de tirlasl, numire care
se da i asta-zr plugarilor, earl
cultiva. acest &imp. Acum, pe
Baraganul, se afla o multime de
tide, earl' prezinta aspectul unor
sate $i plugarir locuiesc pe aid
vara si adesea si iarna, aproape
pardsind locuintele ce le aveaa
prin sate.
Patura de pamint pentru cultura.
a Baraganulur, este formata
de un strat negru argilo-nisipos,
amestecat cu substante organice.
In partea de E. predomina
nisipul. A trecut prin doul faze
distincte, adia, mal inttiti
neexploatarea pe un timp ce nu
se poate preciza si apor pa$unatul,
carr sunt conditiunile cele
mar avantagioase, pentru ca un
pämint agricol sa fie cit de productiv.
Statul poseda pe Baragart 21
BÄRAGANLTL
mosiT, carr aduc un venit, ce
din an in an se mareste. Aceste
proprietati sunt : Petroiul,
Calarasi, Stelnica - Pirtani, Blagodeasca,
Buciumeni-Fratilestr,
Bobul sau Cornoaica, Caraxeni
sau Hagieni, Fundul-Crasanr, jegAlia
sau Deleanca, Bue$ti, Fetesti,
Prersica-Borduselul, Dichiseni,
Trimseani cu trupurile, Ber
lesti-Pope$tr, Ceacul, Gaita, CIlara$1-Vecht,
Suditi $i Pisculeasca.
Eforia spitalelor civile posea
4 mo$ii: Calara$i-Lichire$tf,
Dudesti, Popeni i Stolnica.
Pe clinpul Baraganulur, statul
a plantat, dupa toate cerintele
stiintet, pe mosia Trimseani, 250
hect. pldure de salclint; asemenea
plantatie, pe o Intindere
de 500 hect., s'a acut pe teritoriul
com. JegAlia si in curind
se vor mar planta moo hect.
pe teritoriul com. Hagieni. Cele
dota pAdurl d'intiia sunt in dez
voltare, ceca ce dovedeste ca
terenul i clima Baraganulur este
favorabill salcimulur. In curind
se va face incercare de a se
irnpaduri acest &imp Cu stejar.
Ape curgatoare i lacurr lip
sesc cu desavirsire pe Bailgan
; chiar apa de baut nu se
poate procura in unele partr ;
iar intr'altele se scoate Cu bur
duful tras de vite de la o adincime
de 25-30 metri ; ceea ce
a facut ca O. se prevada acum
citr-va ad in budgetul statulur,
suma de roo.000 ler, spre a se
fate studil pentru construirea
de puturT arteziene.
Pentru ca 131rAganul sa. fie
locuit inteun mod stabil, este
neaparata trebuinta de un sis
tem de canale de irigatiune
prin aceasta, pe pustiul de alta
data, vor inflori sate si ora$e
bogate.
Baraganul este strabatut de
trer cal ferate Bueure$ti Fetesti
ctt statille Dilga Mare, Ghim