Untitled - upload.wikimedia....

BXNEASA 816 BANEASA-1-IERÄSTRÀ0
Numele sag, Baneasa, se datoreste
principeseT Baneasa Zoe
Brincoveanu, care intemeig acest
catun, pe la anul 1839.
Biserica, despre care vorbim
mar jos, este fondata de Eng.chita
Vacarescu. Ling biserica
se aflá ruinele mar* ale pala.
tulut fostuluI Domnitor George
Bibescu, inceput la anul 1848 si
ramas netertninat In urma evenimentelor
intimplate In acel an
si a abdicarit Printulur Bibescu.
Suprafata totala a satulur e
de 695 hect., apartinind principeser
de Couryal, din cad se
cultiva 180 hect., 350 padure si
165 rezervate pentru izlaz.Impreung
cu Darnaroaia i Grefoacele,
are 571 loc., Cu 126 contrib.
Aci este resedinta primariet
Are o biserica, cu hramul
Nicolae, deservita de I preot
si I cintaret. In sat sunt doug.
scoale : una de bgetr si alta de
fete, frecuentate de 28 elevl i 15
eleve. Cu ambele, statul si com.
cheltuesc anual 6o16 let. Localul
scoaler este in bune condltiunt
Bfineasa, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni, spre N.
de satul Giurgeni i la 3 kil. 500
m. de el. Are 9 capr de familie,
8 contribuabilt 88 locuitort din
cart I tie carte. In sat sunt
io case. Locuitorif ail 24 capete
vite mart Satul se maI
numeste si Slobozia-Sacaleni.
Bäneasa, altos, pendinte de comuna
Mihailesti, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca.
Bäneasa, stafie de drum de fier,
judetul Vlasca, pl. Marginea,
comuna Baneasa, pe linia Bucuresti-Giurgiu,
pusa in circulatie
la i Noembrie 1869. Se
aflá intre statiile Comana (18,1
kil.) i Fratesti (12.4 kil.). Inaltimea
d'asupra niyelulut marif
e de 84,18 m. Venitul acesteI
statir, pe anul 1896, a fost de
21677 let 25 banI.
Bäneasa, baltd, In jud. Vlasca,
ce tine de comuna cu acela,sI
nume. E situatg pe proprietätile
statulu/ si a d-luI Angelo, ambele
cu acelasT nume; i in josul
Giurgiulur. Provine din varsatura
Dunärit. Din ea se scot
cantitätt marI de peste si racI.
Baneasa, cleal, corespondentul
vale cu acelasI nume, din jud.
Covurluiu.
Bfineasa, fintimi, com. Tina, pl.
Mijlocul, jud. Vilcea.
Bäneasa, lac, format de Atli Colentina,
pe linga satul cu acelasI
nume, In jud. Ilfov.
Bäneasa, mofie nelocuitd, in pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, comuna
Poiana ; cu suprafata de
1500 hect., din carI no hect.
pädure, pentru care se pläteste
fondera 300 Id anual.
Bäneasa, me*, situata la S. de
satul Condrächesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti.
Bäneasa, pcidure, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialornita, pe tarmul
drept al riuluI Ialomita, teritoriul
comtinef Poiana; are suprafata
de Ho hect.
Bäneasa, pdclure particulara, pe
mosia Baneasa, com. Baneasa,
jud. Ilfov, In intindere de 200
hect. Portiunea de padure, din
interiorul linieI ferate a forturilor,
este supusa regimuluT silvic.
Bfineasa, pa-dure, supusä regimuld
silvic, comuna Glimbocelul,
plasa Podgoria, judetul
Muscel, avind impreund cu tru-
purile Goleasca, Dinuleasa, alceasca,
Tomeasca, Ghorlsoala,
Chiriceasca si Chiteasca, o Intindere
de 1350 hect. Padurea
e compusg din : stejar, fag, carpen,
jugastru, plop si frasin.
Baneasa, päclure, pe muntele cu
acelasi nume, supusa regimuluI
silvic, comuna Albesti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel. E In intindere
aproximativa de 450
hect., cu vegetatiunea activa.
Masivul e rar, avind ca esenta
principalä, fag si putin molift.
Virsta eI variaza intre 40 si
too ant
Se invecineste la N. cu padurea
Juptnesti, la S. cu statul,
la E. cu padurea Cernatul, la
V. cu muntele Papaul.
Baneasa., petic de pdclure, de
6o hect. pe proprietatea statuluI
Cu acelasI nume. E pendinte de
ocolul Giurgiu, jud. Vlasca.
Bäneasa, vale, care incepe din
teritoriul com. Beresti, pl. Horincea,
jud. Covurluig, si se terming
la satul Baneasa, com. ontonimg,
de la care si-a luat
aäneasa-Herästratí, com. rur.,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situata
la N. de Bucuresti, pe tgrmul
sting al rluluI Colentina si pe
calea nationala Bucuresti-Ploesti,
la 5 kit. departe de Bucuresti.
Se cornpune din satele : Ba
neasa, Damaroala, Grefoacele
Floreasca, Herastraul i Pipera,
cu o populatie de 2333 locuitort
cari trgesc in 565 case.
Suprafata totall a comund
e de 3363 hect.
ProprietariT art 258o hectare,
din cad cultiva 1560 hect., 470
rezervate pentru izlaz si 550 hect.
padure ; iar locuitorir au 783
hect., pe earl le cultiva, fára sa
alba locurr sterpe sag de izlaz.