Untitled - upload.wikimedia....

13ANE ASA 815
duleasa, venind despre Putineid,
luind directiunea catre catunul
Adincata, din comuna Be-
litori.
Pe coamele dealurilor comuna'
Baneasa, sunt multime de
magurT, din care unele ad mare
importanta. istorica. Ast-fel este
MAgura-ColunuluT sati a StrAinuluT,
in care s'ad gdsit diferite
monete ; magura Posirlia ;
MAgura-SerafimuluT, spre com.
Belitori, si altele.
Din poalele dealuluT
le, curg abundente izvoare de
apa, carT, dup1 ce udä livezile,
merg de se scurg in Calmatuiti,
formind un teren mlastinos.
Dealurile, pe carl sunt asezate
aceste c5.tune, poartä aceleasT
numirr, ca i catunele.
Teritoriul, pe care se afla asezata
comuna cu c'alunele
mosiile ce-T apartin, ocupa o
intindere de peste 4900 hectare
si se imparte ast-fel comuna
Baneasa cu mosiile eI 2050 hectare
; catunele Iamandinul,
Baduleasa 1845 hectare.
LocuitoriT improprietaritT
sunt : din Baneasa 153 pe 601
hectare, in catunul Baduleasa
53 pe 225 hectare, in catunul
ipotele 32 pe 125 hect. si in
catunul Iamandinul 38 pe 190
hectare.
Pe mosia statuluT ipotele-
Baduleasa ati fost improprietaritT,
la anul 1879, un mare numar
de insuratel, si vinzarea in
loturI a continuat i in aniT din
urma. Viile din aceasta comuna
si din catune, ocupa o intindere
de 921/2 hectare.
Terenul este de o bulla calitate
; pe dinsul sunt livezT intinse,
precum i izlazurT bune
pentru pasunat.
Mosia statuluT ipotele a fost
a mAnAstirel Vierosul, lar Baduleasa
a manastireT Schitul-
Trivalea . Catunul Iamandinul
s'a format in urma improprietArireT
insurateilor din anul 1879.
Bäneasa, conz. rur., jud. Vlasca,
compusa din catunul Baneasa-
Sf.- George, Baneasa- HagiuluT
sati Angelo, BAneasa-Brailoiu,
azT a d-luT Rizu, situata pe malul
drept al Dunarii, avind, in
jos, balta cu acelasT nume.
Suprafata tuturor acestor proprietAtI
este de 5238 hectare,
din care s'a dat in 1864, la 140
locuitorT, fostT clAcasT, suprafata
802 hectare.
Venitul Intreg al acestor mo
sil, in care intra si satul Gostinul,
este de 52000 lei.
In 1888, se aflau 177 contribuabilT,
245 familiT, cu 860 su
flete.
Venitul comunal, pe 1886, era
de 4272 lei, lar cheltuelile de
3489 la. In 1887, venitul comunal
era de 3470; iar cheltuelle
de 3178 leT.
S'a cultivat, in 1887, in intreaga
com., suprafata de 1500
hect. S'a produs mal' mult
porumb, pupna rapitä, ovaz si
m ad.
Se lucreaza rogojinT din papura,
ce se afla pe balta ; ele
se vind la Giurgiu, Alexandria
BucurestT.
In aceastá comunä se aflá o
bisericA, pe proprietatea d-lur
Rizu, la care oficiaza un preot
doT cintaretT ; depinde de parohia
Frasinul. In 1888 s'au oficiat
38 botezurT, 8 casAtoriT
22 inmormintArT.
Este o scoala mixta, cu 2
clase, bine construita, la care ad
urmat, in 1888: bdetT 36, fete 14.
In 1888 era cultimatä o suprafata.
*de 63 hect., 25 ariT cu
vie. Produce vin bun.
Este un pede de pAdure, a statuluT,
in suprafata de 69 hectare,
depinde de ocolul silvic
Giurgiu. Pe marginea satuluT
IBANEASA
trece oseaua judeteanA, ce duce
la Giurgiu. Asemenea trece so
seaua, ce duce la statia Baneasa;
drumul de fier Giurgiu-Bucuresti.
De Bucuresti este departe cu
53 kil., de Giurgiu cu 19 kil.,
lar» de StAnesti, resedinta
Mrginea, cu 22 kil. Prin com.
mar trece soseaua judeteana, care
duce la Pruntul- Comeni, unde
ese din judet i filtra in Ilfov.
Pe proprietAtile, ce depind de
aceasta com, se afla Lacul-Rosu ;
se maT afla lacurile Cotofana-
Mare si Cotofana-Mica; Moarta,
o viroagA ce desparte proprie
tatea Rizu, de domeniul Giur
giu ; Cracul-Domnesc, o viroaga,
ce ese din Moarta i da in Du-
!Tare ; Comasca, o alta viroaga,
ce ese din Dunare, in cresterea
el i da iardsT in Dunare, dupa
ce s'a unit cu Cacova.
In. com. sunt 6 circiumr.
In comuna sunt de asemenea
si 5 pichete de pAzit grinele.
Bäneasa, satul, sad maT bine zis,
mahalaua principall din comuna
cu acelasT nume, pl. Prutul, jud.
Covurluiu. (VezT Baneasa, com.).
Bineasa. , sat, plasa Dimbovita,
judetul Ilfov. Face parte din comuna
rurala BAneasa Herastrau.
Este situat la Nord de Bucurestr,
pe malul sting al riuluT
Colentina si pe calea nationall
Bucuresti-Ploesti, distantl 5 kil.
de Bucuresti. Este proprietatea
principeseT Hélène de Montes
quieu.
A fost proprietatea familieT
Brincoveanu. Are o frumoas1
padure, care servA ca loe de
preumblare, locuitorilor din Bu
curesti. In timpul luT VodA-Su
tu, apartinea boeruluT Nicolae
VIcArescu (Cocosatul). La t821,
Tudor puse sentinele la BA
neasa, pentru a ImpTedica fuga
boerilor.