Untitled - upload.wikimedia....

BXLTXTE8TI 810
magnezie 0,5900, protoxid de
fier 0,0015. Grupind filtre dinsele
aceste substante, dat: dorurä
de natriu 14,4060 , sulfurá
de magnezie 0,0108, sulfat
de potasa 0,2318, sulfat de
calda 1,1902, sulfat de magn
ezie 1,0023, sulfat de natrifi
1,2125, carbonat de fier 0,0024,
carbonat de magnezie 0,5199,
acid salicilic 0,0319, substante
organice 0,0362; suma partilor
fixe 18,640. Acid carbonic combinat
in bicarbonat 0,2732, acid
carbonic liber 0,0053; suma partilor
in total 1.8,9225. Partr neponderabile
: strontiti, litiü i iod.
4. Izvorul Independenta, avind
multa analogie cu izvorul
Carol I, a fost analizat numar
calitativ.
Din analizele expuse, rezultd,
cA aceste ape minerale trebuesc
clasate in clasa apelor cloruratesodice,
i mar rees urmatoarele
concluziunr: I. cA aproape
a patra parte din apa., consista.
In clorur de soditi ; 2. caracteristic
pentru apa sarata din Baltatesti,
este marea lor bogätie
in sulfate, ceea-ce contribue mult
la valoarea lor terapeutica. Intrebuintarea
practica a acestor
ape poate servi: a) la inhalatiunT
i pulverizatiunr; b) la bar
gradate : calde i red; c) pentru
baut este numar acea din izvorul
Cuza-Voda..
Din apele minerale de la Baltatesti
se extrage prin evaporatiune,
o sare de coloare albacenusie,
numita sare minerala de
Baltatesti, care serva pentru bar,
si al-ara de aceasta o sare cristalizata,
cu un gust amar-sarat
Cu efecte purgative excelente,
numita: sare aterniala de Baltatesti.
A fost analizatá de d-nul
dr. Bernarth si a prezintat urmatoarea
compozitie : sulfat de -
sodiu 43,5 o gr., clorura de sodiu
o,88o gr., carbonat de sodiu
o,o6o gr., apl de cristalizatiune
54,490 gr. ; total 99 gr. 980%.
Asta-zr statiunea balneara Baltatesti
merge pe cale propasitoare
sub toate raporturile. (Vezr
dr. Al. aabner-Tuduri : «Studin
a,supra apelor minerale din
judetul Neamtu», 1890. Asemenea
dr. Cantetnir: «Baile minerale
de la Baltatesti», 1884;
idem «Asachi», revista, Piatra,
1884, No. 3, etc.).
Bältate§ti, mofie, in jud. Neamtu,
situata intre mosiile Vdraticul,
Cracaoani, Hangul s. a. A fost
proprietatea vistieruluT Ilie Cantacuzin,
apor mar tirziti a eneazulur
Gh. Cantacuzin i acuma
a PrincipeluT tirbeiti. Are sat.
Bfiltate§ti, mo,rie, din com. Braesti,
pl. Cirligatura, jud. Iasi,
pe care este infiintat satul
Valea-Oilor. Are o intindere de
862 hect., pämtnt foarte roditor.
Aceasta mosie este proprietatea
statulur.
Bältäte§ti,pirtiaf, c. B altätesti ,p1.
de Sus-mijlocul, jud. Neamtu.
aáltätanul, cdtun, tine de com.
rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
aaltatei, deal, spre apus, In comuna
Baleni, pl. Zimbrul, jud.
Covurluiti, intre piraiele Suhuluiul-Sec
si Suhuluiul-cu-Apa.
Bältätei, vale, corespunzdtoare
dealulur cu acelasr nume, in comuna
Baleni, pl. Zimbrul, jud,
Covurluiti.
Bilte§ti, sat, face parte din com.
rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o biserica
vechie, facuta de locuitorr. Anul
fondaser i ctitorir nu-1 se cunosc.
13XLU-SILVESTRI
Acest sat inainte de a se uni
cu Podeni-Vechr, forma o coni.,
cu catunul Izesti, si se numea
de locuitorT : Cireseanca, Sinaia,
Polini i Piscupia.
Bältile-din-Todire§ti,
in jud. Suceava, pe sesul drept
al pirlulur Suha-Mica.
aaltoican, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bá.l§ita, vale 51 mic ftrîd, carg
pe lingd com. Cimpeni, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanatr.
0 multime de alte val se pierd In
valea Balita, lar de-o parte si
de cea-l-altä se ridica dealul de
S. al Bal5ulur. Valea se termina
in Valea-OltetuluT, la com. Virtina.
Miura, a'eal, situat la S. de satul
Godinesti-d.-j., com. Godinesti,
pl. Berheciti, jud.
Balu§ sati Balo, sat, jud. Bacati,
plasa Siretul-d.-s., al corn.
Odobesti, situat d'a stinga piriulur
Odobesti, la o departare
de 2700 m. de satul Odobesti.
In apropiere de acest sat se
pradati odinioara de tilhart,
latoriT, ce strabateati soseaua Baca-Birlad.
In sat sunt 32 capT
de familie si 134 suflete. Animale
sunt : io cal, 134 vite cornute
si 24 porcr.
Balu§, deal, jud. Baca:U, pl. Siretul-d.-s.,
din com. Berbenceni.
Bfilu§ (Dealul-luI-), deal, pe
teritoriul satulur Iazul-Nou, din
com. ipotele, pl. Bahluiii, jud.
Iasi. Numit ast-fel, se zice, dupa
numele unur hot, ce-sT avea locuinta
pe el.
firofie, jud. Ba-