Untitled - upload.wikimedia....

BALTXTETI
ce se pAstreaza i pOná astä.zI
printre locuitorl.
Cef carT ail inceput
sa le cerceteze, sä le ingrijeascd
sä le curete, aü fost PrincipiT
Cantacuzin (din familia Cnejilor),
venitT din Rusia, unde träira
pana atuncr, spre a se stabili
Ei le-afi ingrAdit, atí deschis
izvoarele i ail cladit in apropiere
2 barace marl, u n de aft asezat OzT,
pentru scOldarea lor si a vizitatorilor,
ce le venead ca oaspetT
pe timpul veref (1810).
Nu trecu mult si se vesti
Ora de efectele bine-cuvintate
ale SlatineT-Rele de la Bältatesti.
VizitatoriT patimasT sporeati pe
fie-care an si se stabileafi prin
sat si vecinatate, unde Oran
apa cu vasele.
Pe atuncT erati numaT tref
fintini de slatina (saramura):
1. Olga, 2. Elena, 3. Gheorghe
saU Fintina-Cneazulur. Izvorul
al patrulea s'a descoperit mal
tirziu.
Cea d'intiiti analiza a apelor
acestea s'a &cut pe la anul
1839, de cltre dr. I. Cihac
provizorul Franz Hu mpel, cucare
ocazie s'a vazut cä. contin : acrime
carbonica, idro-sulfuricá i idroclorica;
apof soda, magnezie, potasa,
calce, fier si iod. Izvorul-
Cneazuhn era cel mar imbe4ugat,
dind peste too de oca de apa
pe minut ; temperatura apeT era
de 140 sub presiunea atmosferica
de 24°.
0 a doua analizä, i mal complecta
de eh cea-l'altd, s'a flicut
la 1856, de dr. Stenner. Cu aaceastä
ocazie s'a constatat, cA
boalele, carT erail combatute cu
succes prin bät, sunt: Poalaalbä,
guturaiul incuibat, umflatura
ghindurilor i alte boale scrofuloase,
reumatizrnul cronic, petele,
picingine, nodurT, besicute,
bube, limbricT, trinjf i felurite
boli nervoase.
809 13ALTXTEM
Mar tirziti baile s'au dat in
antrepriza particulara.
La 1870 stabilimentul de primire
a vizitatorilor era compus
dintr'o clädire de lemn, cu 24
de °dal, in forma de potcoavä.;
avind pe linga dinsele sase bucdtArir
si sase cabine pentru
feredee. Tratamentul boalelor
se fäcea ordinar, dupa prescriptiunea
arendasuluT, care pe acele
vremurT era un Evreti.
La 1878 s'ati cumplrat de la
Principele D. Stirbeiu, de d-1 dr.
D. Cantemir care a fä.cut, prin ajutorul
d-luT dr. Konya, o ultima
analiza amdnuntitä., schimbind
tot-odatá si numirile izvoarelor :
No. 1, Carol I; No. 2, Independenta
: No. 3, Elisabeta; si No.
4, Cuza-Vod5. (20 Octombrie
1885). Rezultatele acestei analize
sunt :
1. Izvorul Carol I: Apa este
limpede, cu un gust sarat-amar
cu o reactiune oare-cum acida.
Temperatura aper, la 20
Octombrie 1883, era de 70
C. Greutatea specificA : 12206.
In woo grame de apa Clor
143,7023, brom, 006i, anhidrida
sulfurica 5,8096, anhidrida
carbonicä. 0,1052, anhídrida silicicd
0,0064, soda 130,5079, potasA
0,1576, calcia 0,5265, magnezie
0,2828, protoxid de fier
0,0099, urme de iod. Grupind
intre dinsele aceste substante
in combinatiunile, in care se aflá
probabil, in apa, avem urmltorul
rezultat : Clorura de natrium
237,1435, bronmra de magnezie
0,0761, sulfat de potasä
0,2913, sulfat de calcia 1,2789,
sulfat de magnezie 23,3911, sulfat
de natriu 10,7111, carbonat
de fier 0,0130, carbonat de
magnezie 0,0368, fosfat de aluzniniii
0,0064, substantä organica
o,o166; suma substantelor
fixe : 272,9957. Acid carbonic
combinat cu carbonati
in bicarbonatT 0,0383, acid car
bonicliber 0,3561; suma totala a
pOrtilor constitutive : 263,3901.
POrtT constitutive nepondera
bile : iod i litiu.
Izvorul-Elisabeta : Acest iz
vor se afla la citl-va pasT de
Izvorul-Carol I. Proprietatile sale
fizice i chimice sunt aceleasY,
Cu deosebire in cantitatea saru
rilor. Temperatura, la 20 Oc
tombrie 1884, a fost de 6,50C., lar
greutatea specifica : 1,2033. A
naliza cantitativA : Clor 128,4962,
brom 0,0652, anhidrida sulfurata
2,6480, anhidrida silicica 0,0075,
soda 116,0105, potasa 0,1706,
calciu 0,1426, magnezie 0,3153,
protoxid de fier 0,0054. Grupin
du-le, avem urmatorul rezultat :
Clorura de natriu 211,9861, bromull
de magnezie 0,0749, sulfat
de potasa 0,3153, sulfat de cal
cid 0,8419, sulfat de magnezie
22,6036, sulfat de natriu 8,0814,
carbonat de fier 0,0072, carbonat
de magnezie 0,1132, fosfor
de aluminiu 0,0258, acid sill
cic 0,0075, substante organi
ce 0,0194; suma partilor fixe
244.0763. Acid carbonic com
binat Cu carbonati simpli in bi
carbonat 0,0620, acid carbonic
liber 0,3031 ; suma totala a pAr
tibor constitutive 244,4414. Parti
constitutive neponderabile iod,
litiu si acid sulfidric.
Izvorul-Cuza Voda.: Acest
izvor se afla aproape de celel'alte
doua. El se intrebuintca
za ca medicament intern. Apa
este sarata, in sarurr minerale,
limpede, cu un gust sarat amar.
Reactiunea ape este neutra.
Temperatura, la zo Octombrie
1884, era 70. Greutatea speci
cifica: 1,0148, Analiza cantita
tivri Clor 8,7323, brom 0,0094,
anhidridä. sulfuric5. 2,1743, anhi
drida carbonica 0,5527, anhidridä.
silicíca 0,0319, soda 8,1602,
potasa 0,1254, calcitl 0.4976,