Untitled - upload.wikimedia....

BXLTATI-VARZARI 8014 BXLTÄT4T1
brava, jud.Mehedinti ; acum este
alipit com. rur. BAltati.
Bältati-VArzari, mahala,in com.
rur. Baltati, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bältatul, hotar de pamint, in
com. rur. Glogova, plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Biltäte§ti, com. rur., in jud.
Neamtu, numita ast-fel de la
satul de resedinta al er. Ocupa
partea despre Sud si centrul al
celor douä extremitatT ale plasir
de Sus-Mijlocul. E asezata in drumul
soseler nationale judetene
Piatra-Neamtu, la 28 kil. departare
de orasul Piatra, pe dealurile
i vaile dintre piraiele VAraticul
i Cracaul. Se margineste
la S. - E. cu paminturile com.
Cracaoani, la N.-V. cu comunele
Buhalnita, Hangul, Filiorul
la N. E. cu Grumazesti.
Este formata din satele si catunele
: Baltatesti, Mitocul-lur-
Balan, Valea-Arinir i Valea-Seaea.
Are o populatiune de 2179
suflete, dintre can : 465 cap
de familie, sau 2135 suflete aflatoare
t'ata In com. si 17 absente,
la facerea recensamintulut
populatiel ; dupl sex sunt : 1091
barbatT, 1061 femer ; dupa starea
civila : 1108 necasatoritf, 915
casatoritl, 128 vaduvr, i divortat
; in raport cu instructiunea:
146 stiu carte, 2006 hu tiu ;
dupa virsta. : 573 copii sunt de
sex barbatesc, 503 copif de sex
femeesc ; dupl. nationalitati : 50
sunt strainf. Locuiton se ocupa
cu agricultura, cu cresterea vitelor
i Cu comerciul.
Dintre locuitorif improprietariti,
in 1864, sunt asta A*: 142
carT ocupa singun locurile lor,
238 din cer can ocupa locurr
ca urmasT, 2 stapinesc locurile
altora si 74, carl de si insuratT
si lucratorT de pamint, insa nu
au niel un fel de proprietate.
Solut se cultiva pe o intindere
de 1428 hect. 93 arif.
Ima.sul (suhatul) are o intindere
de 237 hect., nutrind 3236
capete de vite.
In aceasta comuna sunt 3
bisericr, in burla stare, intretinute
de comuna, din fondul de
700 Id, deservite de 2 preotr
4 cintaretf. Venitul fonciar anual
al päminturilor, ce apartin
acestor bisericr, se urca la
suma de 990 leT. O scoalá, cu
un invatator, este intretinuta de
stat.
Budgetul comunel este de
6861 lef la veniturr si 6825 ter
si 26 banT la cheltuelf.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana
Piatra-Neamtu, precum
si prin drumurile comunale, ce
dau in aceasta osea de la diferite
sate.
Budgetul drumurilor este de
746 le', 26 banf la venitun
740 ler la cheltuelf.
Bältäte§ti, sat, in com. Baltatesti,
pl. de Sus-Mijlocul, jucl. Neamtu,
asezat la 470 metri d'asupra
niveluluf niarif, in drumul soseler
judetene Piatra Neamtu, la
o departate de 28 kil. de Piatra,
de IO kil. de Neamtu si 38
kil, de gara Pascani.
Se numeste ast-fel de la mul
tele locurf mlastinoase, provenite
din bogatele surse ate izvoarelor,
can se afla pe cuprinderea
sa.
Terenurile sale sunt accidentale,
satul fiind imprejmuit din
toate partile cu dealurf, carr se
deschid in partea de catre N.,
prezintind, in formatiunea lor
geologica, patun carT apartin
gruper tertiare i probabil si sistemulur
miocen. S'au gasa calcare
si greziurr, prezintind cris-
tale romboidale, ce sunt cris.
tale de granat, precum i ghips
rosiatic caracteristic, i ghips salifer.
Cu siguranta Insl, nu se
poate preciza anume carur sistem
apartin, de oare-ce nu s'aii
gasit fosile. (Vezr «Anuarul geologic»,
III, 1888).
Populatiunea acestur sat se
urca la 340 locuitorr, carT se
ocupa, pe timpul verer, foarte
mult, cu comerciul productelor
animate, a pasarilor, etc. agricultura
i prea putin cu industria
si comerciul propriti zis.
In acest sat se afta resedinta
comunef, I biserica de
piatra deservita de i preot
2 eclisiarhI; o scoala, cu o populatiune
de 60 elevr. Ad e statiune
balnearl, cu 5 otelurT marr,
carf cuprind peste 8o de camere
; o farmacie; statiune telegrafica-postall.
In sat sunt 5 rotarT,
intre carT si I strungar ;
bArbier, etc.
Baltatesti, Impreuna cu satul
Minjesti, ati fost datf danie de
Barnovski i Vasile-Voda, manästirei
Hangul; iar mar tirziu
a fost mntàritä acea danie prin
hrisovuI tul Neculat-Voda-Mavrocordat
la 1715 si s'ati
nat, impreung cu manastirea
Hangul, Patriarhiel de Alexandria.
(Vezr Minjesti, mo.sie).
Asemenea se spune, ea acest
sat, itnpreuna. cu moiile BAltätesti,
Buhainita, Minjesti Cracdoani,
ar fi alcAtuit, in vremurl,
un cnezat.
BalOte§ti , stalie balneara, in
jud. Neamtu, lîngä satul cu aceeasT
numire, pe partea dreapta
a piriulur Sarata.
Izvoarele minerale din aceasta
localitate sunt cunoscute din
timpurr vechf; batrinir povestesc
ca le ag gasa sub forma
de fintinT, pe care le numeau
Fintinele-de-Slatina-R,ea, numire