Untitled - upload.wikimedia....

BALTAT1 306 BALTATI
Cdile de comunicatie sunt :
1. oseaua, ce vine din orasul
Rimnicul- Sdrat, trece prin comund
si se indreapt5. spre FlureT,
judetul Buzdti, trecind prin
comunele Costieni - Mari, Balateanul,
Galbenul , Jirläul - NisipurT
; 2. iz)seaua, ce duce spre
Sdlcioara, Ghergheasa -Amara ;
3. Spre statia joita ; 4. Spre comunele
Obiditi, Mdcrina,
Ciordsti; si 5. Spre Sgirciti.
Budgetul. Comuna are 258
contribuabilI. Veniturile sunt
de 4500 leT, 65 banT,. iar cheltuelile
sunt de 3923 lef, 14 banI.
Contributiunile comund sunt de
11 .671 leT, 17 banï.
ffältati, conz. rur., in plasa
guluI, jud. Teleorman, la extremitatea
despre Vest a pläsiï.
Este situatá intre doud vdT, a
Vedef si a Bratcovului.
Se mdrgineste la Est cu comuna
Cucueti, la Vest cu comuna
Socetul (Neaga), la Nord
cu comuna Didesti, de care este
separatd prin Lunca-VedeI, si la
Sud cu hotarul com. Mihdesti,
din jud. Oltul.
De pe dealurile, peste care este
situatd, domind tot sesul de pe
Lunca-VedeI, pe care se afld insirate
comunele: Cucueti, Scrioastea,
Papa si orasul Rosiori.
Se compune din 3 cdtune :
Bdltati, resedinta, Bratcovul si
Gresia.
Catunul Bditati este asezat
pe malul drept al riuluT Vedea ;
cdtunul Bratcovul pe Valea-BratcovuluT,
de unde si-a luat
numirea; iar cdtunul Gresia pe
lunca dintre Vedea si Bratcov,
la o depdrtare de 21/2 kilometri,
spre Sud-Est.
Intinderea comuneT, impreund
cu a mosiilor aflate pe dinsa,
este de aproape 3500 hectare,
d'impreund cu pdmintul delimitat
locuitorilor, in anul 1864.
ProprietariI principall sun t:
mostenitorli Anton Puricescu cu
800 hect. pdmint arabil si 150
hectare pddure ; d-na Zoe Izvoranu
cu 533 hectare arabile
si 180 hectare padure ; d. general
E. Arion cu 252 hectare
arabile si 45 hectare pldure ;
d. dr. M. Tocitu Cu 296 hectare
arabile, cumpdrate de la
stat. Locuitorir improprietdritI
sunt: in Bdltati, 174 pe 720
hectare; In Bratcov, 132 locuitorT
pe 430 hectare, lar in Gresia,
31 locuitorI avind 107 hectare
arabile si rol/a hectare viI.
Terenul este fertil ; numaI o
mica parte este mldstinoasä.
cu prundis, pe Valea-VedeI.
Numdrul vitelor din comund
si cAtun este de 5029 capete,
din carI 1011 vite maff cornute,
219 cal', 12 mdgari, 3328 of,
20 capre si 399 porcI.
Budgetul com, in anul 1890
a fost de 8591 le, 69 banI la
veniturT si de 6504 leT, 6o banT
la cheltuelr.
Are: o scoald, care a fost frecuentatd
de 21 elevI; doud biseria',
una in comuna BdItati si
alta In cdt. Bratcovul cu sase
deserventI, adicd cite un preot,
un cintdret si cite un eclesiarc
de fie-care.
Comuna Briltati are sosele vecinale
spre toate cdtunele eT,
precum i spre coin. Socetul, de
care nu este despärtitd de cit
printr'o micd distantd de citI-va
metri, ast-fel cd un necunoscdtor
al localitatiI ar crede cá. Socetul
si BAltati sunt una si aceeasl
comund.
Din cdt. Gresia, o ramurd ca
de 3 kil, duce in soseaua judeteand
Rosiori-Urlueni i Rosiori-
Strimbeni.
La marginea despre apus a
Bdltatilor reapar urmele DrumuluI-luI-Traian,
care incepe de la
com. Fldminda ; acest drum insd
nu se mar vede de cit pe distantä
de cite-va sute de metri
indatä ce trece in jud. Olt,
dispare cu desdvirsire.
Spre N. de cdt. Gresia se aflA
o indgurd mare, scobitä la mijloe,
in privinta cdreea locuitorir
povestesc legenda luT Maias Purcdras.
Acest Malas Purcdras era un
urias, care, de pe indlthnea
gura, sprijinit in ciomagul sAti,
sdrea tocmaI la Nicopole, unde
isI avea iubita si de unde se
Inapoia la indgurd, sprijinit tot
in ciomag.
Mág una-luT-Maias-Purcdras are
indltime ca de 3 metri, iar periferia
el' este ca de 40 m.
Satul BAltati ca si cdt. Gresia
sunt foarte vecht Sub domnia
'uf Nicolae Mavrocordat acea
parte din pl. Mijlocul.
In descrierea Valahie, fdcutd
de Nicolae Lazdr in anul 1789,
11 vedem trecut sub numirea de
Báltesti, din eroare de pronuntare,
de sigur, si pus in aceeasl
plasd cu sat. Didesti, care este
In apropiere.
Cdt. Gresia pare a fi si maT vechiti
ca sat. Briltati; se zice d. pe
timpul luI Mihaiù Viteazul, ostile
erouluI 41 ascuteati aci sdbiile
pe gresiT. La marginea acestuT
cdtun se vdd IncA urmele und
intáriturr de pdmint, care are forma
unuI drept-unghiti; lungimea
el este de 90 metri i lAtimea
de 70 metri; din toate
se poate vedea cd a fost ocolitA
cu un sant de pdmInt, care acuin
s'a astupat. Intrarea intdriturel
se vede inca spre Prin
preajmd si in interior s'ati glsit,
in multe rindurf, unelte de
rdzboiti i monete.
Imprejurul satuluT erati, in secolul
trecut, pddurT seculare. BA1tati,
ca i alte sate de prin prejur
ari fost, in maI multe findurr,
pdrdsite de locuitorl, in